În cadrul Zilelor Culturii Reghinene, Muzeul Etnografic „Anton Badea” a fost gazda unui eveniment care a avut ca subiect principal mierea: Drumul Mierii.  Alături de Mihai Grama, unul dintre cei mai cunoscuți apicultori din România, cei prezenți au putut viziona un documentar realizat în anul 1964 despre vânătoarea de albine pe Valea Gurghiului. Totodată întâlnirea cu Mihai Grama a avut ca subiect apicultura tradițională, recoltarea mierii din natură, dar au avut posibilitatea și să deguste din cele zece sortimente de miere puse la dispoziție de Mihai Grama, ca produse montane certificate.

Ca element de noutate după 36 de ani de apicultură, anul acesta a făcut miere de răchită (salcie căprească), dar și miere de păpădie, miere de păducel, salcâm, zmeură, tei, mană de stejar pe care a făcut-o doar de câteva ori, mană de brad și mierea de iarbă neagră, care este un produs unicat în România.

Mierea de iarbă neagră sau Negruș este o miere premium, rară, care se produce în cantități mici. Mierea de iarbă neagră nu este lichidă precum celelalte sortimente de miere cunoscute, ci are o consistență gelatinoasă. Iarba neagră este o plantă ce se găsește la mari altitudini, în Munții Apuseni.

În ceea ce privesc recomandările terapeutice, mierea de iarbă neagră este indicată pentru afecțiunile sistemului nervos, anemie, afecțiunile rinichilor, reumatism, gută, împotriva infecțiilor intestinale, este puternic antiseptic al căilor urinare, are proprietăți antioxidante mult mai intense decât alte sortimente de miere.

Mihai Grama a copilărit la Orșova, locul unde alături de bunicul său, Dumitru Moldovan, a pătruns în minunata lume a apiculturii.

În momentul de față are aproximativ 200 de familii de albine, pe care le duce în fiecare an în diferite zone de munte pentru a obține o miere de cea mai bună calitate, fără chimicale.

Vânătoarea de albine

Duce mai departe vânătoarea de albine cunoscută și ca bărcuit unde alături de bunicul său participa în copilărie la astfel de activități. ,,Este o vânătoare care nu se mai practică nicăieri în Europa. Sunt singurul care mai face acest lucru. Era obiceiul ca de Ziua Crucii, în 14 septembrie, fagurele scos din scorbură era tămăduitor, leac pentru un om bolnav, asta chiar dacă ei aveau stupi acasă. Toată șmecheria era să găsești stupul în pădure. Când mergea moșu în pădure făcea front comun cu ceilalți aflați la vânătoare. Să pună jos lemnul, să scoată stupul și să-l împartă frățește. Scopul era același, ca să ducă fiecare acasă câte o bucată de fagure din scorbură pentru leac” spune Mihai Grama.

Mihai militează ca produsele românești să rămână în țară. ,,La Ministerul Agriculturii am fost de trei ori prezentând produsele montane ca produse de top, care trebuie să ajungă un brand de țară. Nu putem la infinit tot ce e mai bun în țara noastră, să dăm engros, fie că vorbim de fructe, ciuperci ori animale. Am lucrat și în străinătate, iar acolo am învățat că reușita unei afaceri nu e doar să produci și să vinzi engros, în afară. Succesul este să închizi lanțul: de la producător la consumator prin cea mai scurtă cale și neapărat să nu faci rabat de la calitate. Trebuie să mergi cu albina în zona montană. Albinele mele nu văd culturi agricole” precizează Mihai Grama.