Reghineanca Ercsei Anna Maria este plecată de ceva ani în Germania. Cu gândul la locul în care s-a născut şi crescut a decis să-şi pună gândurile pe foaie. Toate acestea s-au transformat apoi într-o carte. Despre cum a luat această decizie şi ce găsim în paginile cărţii de debut „În paşi de dans prin viaţă” aflăm în rândurile de mai jos: 

Rep.: Să o luăm cu începutul! Câteva lucruri despre dumneavoastră!
Ercsei Anna Maria: Sunt o fire foarte ambițioasa și muncitoare. Recent am obținut și certificarea internațională în domeniul resurselor umane din Marea Britanie și pot spune că nu a fost tocmai ușor. Am fost prinsă cu lansarea cărții și inclusiv cu învățatul și pregătirea pentru examenul final.
A fost nevoie și de răbdare până mi-am primit actele pentru a le trimite mai departe în Berlin, pentru că am fost acceptată să îmi continui studiile în acest domeniu.

Rep.: Cum ai ajuns să locuiești în Germania?
E.A.M: Având în vedere că mama și sora mea sunt aici deja de șapte ani, a fost o hotărâre luată împreună cu soțul meu și cu restul familiei. În primul rând, ne-am gândit că fetița noastră va avea mult mai multe oportunități și posibilități aici, în viitor.

Rep.: De unde pasiunea pentru scris?
E.A.M: Am fost influențată de profilul pe care l-am urmat, filologie română-engleză. Obișnuiam să particip la numeroase concursuri în perioada în care eram liceană. Îmi plăceau provocările și le vedeam ca pe un antrenament aș putea spune, de dinainte de examenele finale ce urma să le susțin. Participarea la concursuri ne ajută inclusiv la gestionarea emoțiilor și nu în ultimul rând, la gestionarea timpului.

Rep.: Recent ați publicat o carte în format electronic. Cum a prins viaţă această carte?
E.A.M: Da, pot spune că ideea mi-a venit undeva prin luna februarie și m-am și apucat să o pun în aplicare. A fost multă, multă muncă în spate și a fost o perioadă destul de aglomerată pentru mine, dar frumoasă. Am stat și noaptea să muncesc la ea.

Rep.: V-ați gândit şi la tipărirea ei? Să se simtă mirosul unei cărţi proaspăt ieşite de la tipar?
E.A.M: Cartea este deja disponibilă în ambele formate. Inițial nu aveam lucrul acesta în plan. Însă mi-am dat seama că Amazonul îmi oferă această posibilitate şi atunci am optat și pentru varianta fizică. Am și avut cereri pentru ea, și atunci am luat decizia de a o publica și în format fizic. Avantajul este că se poate comanda și online, atât în format fizic, cât și electronic.

Rep.: Ce vor descoperi cititorii în rândurile acestei cărţi?
E.A.M: Vor descoperi multe lucruri ce nici personajul nu le descoperise până la momentul respectiv. Cartea surprinde atât perioadele frumoase, cât și mai puțin frumoase ale vieții, iar asta îi va face pe mulți să se regăsească în poveste.

Rep.: Putem spune că această carte este una autobiografică, care vorbeşte despre dumneavoastră?
E.A.M: Da, așa este. Vorbește în mod special despre suișurile și coborâșurile la care personajul a luat parte și despre cum a reușit să nu se lase învins de rău.

Rep.: Cum ați ales titlul cărţii? Ați pornit direct de la titlu ori abia pe parcursul scrierii l-ați stabilit?
E.A.M: Aveam deja de la bun început structura cărții. Am pornit de la subtitlurile ei și încetul cu încetul, ideile au venit de la sine. M-am reîntors de multe ori asupra ei și tot timpul mai adăugam câte ceva.

Rep.: Cât timp ați lucrat la această carte? Aveți şi un copil.. Cum v-ați împărțit între viața de familie şi scris?
E.A.M: Aceeași întrebare mi-a pus-o și mama când a aflat. Am lucrat patru luni, intens. Asta înseamnă stat până la cinci dimineața, în timp ce dormea fetița mea. Mi-am dorit cartea în special pentru ea. Eu fiind prinsă cu multe participări la concursuri, în perioada în care făceam dans sportiv, nu aveam foarte mult timp liber, mai ales de citit. Trebuia să mă împart între școală, învățat, concursuri și puținul timp liber pe care îl aveam pentru a mi-l petrece cu familia. Cred că va fi un mod foarte interesant pentru ea, să mă descopere citind. Oricum, clar va veni ziua în care îmi va pune diverse întrebări.
Ziua stăteam cu fetița, soțul la muncă fiind și nu am cerut ajutorul nimănui decât dacă chiar a fost necesar. Trebuie să vă spun faptul că nu a știut nimeni de carte în afara de nașa mea, care m-a ajutat cu editarea ei, profesoară de limba si literatura română fiind.

Rep.: Cum s-a ales coperta?
E.A.M: Coperta am ales-o împreună cu artistul plastic căruia îi mulțumesc că a acceptat să colaborăm. Ne știm de mult timp și fiind și foarte talentat, cred că am luat o decizie bună.

Rep.: Ce aşteptări aveți în urma publicării acestei cărţi?
E.A.M: Sincer, nu pot spune că am așteptări. Cred că vor fi mulți foarte curioși să afle ce am mai făcut în ultima perioadă, mai ales că oarecum m-am rupt de cei de acasă, din cauza faptului că sunt aici, în Germania.

Rep.: Ne putem aştepta pe viitor la o nouă lansare, o continuare a poveştii despre viaţa lui Bubu?
E.A.M: Sincer, nu știu. Având în vedere că mai am puțin timp de stat cu fiica mea acasă, nu cred că va fi în viitorul apropiat. Aș vrea să profit din plin de această perioadă, pentru că mi se pare minunat să fiu cu ea când rostește primele ei cuvinte și descoperă în același timp năzbâtiile.

 

„Într-o zi de martie din anul acesta, primesc un mesaj de la Ana, o bună prietenă, Bubu – cum o ştiu prietenii, despre faptul că ea a scris o carte şi vrea să-i realizez o copertă. Am acceptat fără ezitări. Aşa am avut onoarea de a realiza o copertă de carte, prima mea comandă de acest fel. Deoarece ştiam că ea de mică participa la concursuri de dans sportiv, am ales să o pictez pe ea dansând la unul dintre concursurile pe care le avea. Ideea despre cum să fac coperta mi-a venit la un moment dat în drum spre casă. Ca fundal, am ales să fac o textură de foiţă de aur. Ea era o fetiţă de aur pentru toţi ceilalţi din jurul ei, pe care o iubeau fiindcă aşa i-a fost menit să îi fie viaţa. Atunci m-am gândit să ofer această imagine aurită, cu ea dansând. Coperta este pictată în format digital cu ajutorul unei tablete grafice, tehnica se numeşte – pictură digitală” spune artistul plastic, Sebesi Mihaly.