
Învierea Domnului – cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre
Reprezintă cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care ne-a adus posibilitatea mântuirii şi care stă la temelia credinţei şi a Bisericii Creştine. Numim această sărbătoare „Paşti” după cuvântul grecesc care înseamnă „trecere”, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus la început lumea, dintru nefiinţă întru fiinţă. Fără Învierea lui Hristos lumea ar fi azi încă toată păgână, Biserica nu s-ar fi intemeiat, creştinismul nu s-ar fi răspândit şi n-ar fi fost crezut. Fără Învierea lui Hristos numele Mântuitorului s-ar fi uitat de atunci, învăţătura Lui s-ar fi pierdut, iar mântuirea oamenilor s-ar fi pierdut si ea.
Ouăle roşii – simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morţi. Când se sparg ouăle prin ciocnire, se spune: ”Hristos a Înviat!”, ”Adevărat a Înviat!”, iar în perioada Paştelui, creştinii folosesc aceste cuvinte, drept salut. Culoarea roşie a ouălor simbolizează sângele lui Iisus. Se spune că la răstignirea lui Hristos, Sfânta Maria a pus un coş de ouă sub cruce, ca să-i îmbuneze pe soldaţi. Stând la picioarele Domnului, acestea au fost înroşite de sângele Lui.
Pasca – este un fel de cozonac cu brânză care se coace o singură dată pe an, de Paşte. Are formă rotundă pentru că, se zice, scutecele lui Hristos au fost rotunde, o cruce la mijloc şi aluat împletit pe margini. Legenda spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit la un om foarte primitor. Când să plece, acesta le-a pus în traistă pâine pentru drum, fără ştirea lor. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele (era vorba despre Pesah, paştele evreilor, când aceştia sărbătoresc elibe-rarea din robia egipteană), Hristos le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând, apostolii au găsit in traistă ce le pusese acel om. De atunci, fac femeile pasca.
Mielul – Îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Rugăciunile pentru binecuvântarea mieilor datează din secolul 17. Ulterior, mielul fript a devenit felul principal al mesei de Paşte.
Crucea – este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Împăratul Constantin a declarat-o în cadrul Consiliului de la Niceea simbol al creştinătăţii, încă din anul 325 d.H.
Lumânarea de Înviere – În noaptea Învierii, fiecare participant la slujbă trebuie să aibă cu el o lumânare pe care o aprinde şi o ţine aprinsă tot timpul săvârşirii Sfintei Învieri. După Înviere, fiecare se întoarce cu lumânarea aprinsă acasă. Se spune că se aduce lumina Învierii sau vestea miracolului. Lumânarea se păstrează tot timpul anului, aprinzându-se ori de câte ori se abate vreo nenorocire asupra familiei, membrii acesteia fiind astfel călăuziţi de lumină.
Data pascală
Paştele se serbează întotdeauna duminica.
Această duminică este prima de după prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.
Dacă această dată coincide cu Paştele evreiesc, se mai amână o duminică.
Săptămâna ce precede Sfintele Paşti se numeşte săptămâna patimilor sau Săptămâna Mare. Aceste şapte zile sunt menite să pregătească bine credincioşii pentru Înviere şi sunt rememorate suferinţele lui Iisus Hristos din ultima perioadă a vieţii Sale pământeşti. Săptămâna Mare este precum o scară cu şase trepte, pe care urcăm spre Înviere. Se înăspreşte postul, pe cât este în putinţă fiecăruia, pregătind trupul si sufletul. Pentru cei care nu au putut din diverse motive să ţină tot postul, o pot face măcar acum, în aceste ultime, dar cele mai importante zile. Pentru că, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, „bucuria lui Dumnezeu se revarsă şi peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea, ca şi peste cel care a venit din ceasul întâi la Hristos”.