Alături de alți 201 parlamentari, am votat în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, proiectul de lege care instituie ziua de 30 noiembrie ca Zi Naţională a Tezaurului Uman Viu.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, unde îndeplinesc funcția de Secretar, a avizat favorabil proiectul de lege, anterior dezbaterii în plen.

Potrivit prevederilor legii, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic și material, pe tot parcursul anului, manifestările culturale, artistice sau educaționale și pot aloca fonduri pentru derularea în bune condiții a manifestărilor dedicate acestei zilei.

Până acum, patru personalităţi din județul Mureș au dobândit acest titlu.

– Rafila Moldovan – rapsod popular din Idicel Pădure, comuna Brâncoveneşti. Este membră a Academiei Artelor Tradiționale din România și a Asociației „Moșteniri Mureșene” și s-a făcut cunoscută prin cântecele de jale la înmormântări, doine, pricesne la sfințirea unor troițe, cântece vechi în șezători, chiuituri sau obiceiul „chiuitul sau strigatul găinii” la nunți, doine și cântece de cătănie.

– Rozalia Graur – care a trecut între timp pragul veșniciei, este meşter popular din satul Câmpeniţa, comuna Ceuaşu de Câmpie. A deprins meșteșugul împletitului din papură de la părinți și de la bătrânii satului și a realizat o gamă variată de piese tradiționale, precum coșuri pentru pâine, coșuri pentru cumpărături, coşuri pentru flori, papuci de casă, învelitori pentru sticle, suporturi pentru oale, pălării și numeroase obiecte decorative.

– Margareta Nagy – meşter popular din satul Chendu, comuna Bălăuşeri. A învățat meșteșugul împletiturilor din pănuși din copilărie, de la mama ei și a preluat în mod creativ tehnica tradițională de prelucrare a pănușilor, utilizată și de alți meșteri din Chendu. Pentru realizarea florilor din pănuși, viu colorate, doamna Nagy Margareta folosește vopsele naturale, realizate din infuzii de plante.

– Maria Bucin Crişan – rapsod popular din satul Sânmihaiul de Pădure, comuna Beica de Jos. A publicat trei volume de poezii: ”Suflet şi vers”, cu poezii religioase; ”Peste ei s-a aşternut tăcerea” cu poezii specifice de înmormântare și ” Însemnări trăite” cu poezii inspirate din viața de zi cu zi, poezii religioase și versuri în cinstea eroilor.

Inițiativa aparține UNESCO, noţiunea de ”Tezaur Uman Viu” fiind menită să ajute la salvgardarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial generaţiilor viitoare. De la începutul anilor 2000 şi până astăzi, aproape 60 de români au primit, din partea Ministerului Culturii, titlul de Tezaur Uman Viu.

Legea va fi transmisă pentru promulgare.

Dumitrița Gliga, deputat

• 

• 

• 

•