O retrospectivă a ultimelor 18 luni – cu deputatul Dumitrița Gliga

După trei sesiuni parlamentare încheiate, realizăm o scurtă introspecție a societății românești, văzută de la tribuna Parlamentului, trecând prin inițiative legislative, programe de investiții, probleme economice și criza globală a energiei, iar în final, nu uităm să aruncăm un ochi și peste frumoasele noastre tradiții.

Rep.: A trecut mai bine de un an și jumătate de când sunteți parlamentar. Cum ați parcurs această perioadă? Cum a fost pentru dumneavoastră din punct de vedere politic, având în vedere că am traversat cu toții vremuri tulburi.

D.G.: Traversăm într-adevăr o perioadă foarte complicată. Am preluat atribuțiile de parlamentar în plină criză sanitară, iar pe când speram că o să scăpăm de necazurile pandemiei, a venit războiul din Ucraina, care ne-a creat probleme și mai mari. Dar, în decembrie 2020, când am rostit jurământul, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, mi-am asumat responsabilitatea de a face față oricăror provocări ce pot să apară în timpul mandatului meu și eram conștientă că urmează vremuri grele.

Rep.: Activitatea de parlamentar aduce odată cu ea și responsabilități. Care sunt acestea? Pentru că nu toți oamenii cunosc atribuțiile pe care le are o persoană trimisă în parlament!

D.G.: Conform Constituției României, ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, iar atribuțiile parlamentarilor sunt prevăzute în regulamentele de funcționare ale Camerei Deputaților și Senatului.

Pentru publicul larg, imaginea activității parlamentare este dată în special de ședințele și dezbaterile în plen, care sunt foarte mediatizate. Ce nu se vede însă, deși este foarte importantă, este activitatea din comisiile de specialitate și din organismele naționale sau internaționale din care parlamentarii fac parte.

De exemplu, eu sunt membru în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, secretar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membru în Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei.

Rep.: Veniți dintr-un mediu unde politica nu vă e străină, având în vedere activitatea politică a tatălul dumneavoastră, dar și a soțului. Plus experiența dumneavoastră ca manager. Cât de mult vă ajută acestea acum, în Parlament?

D.G.: Este un avantaj, bineînțeles, faptul că am fost angrenată de mult în activitatea politică și că am practic lângă mine doi mentori de nădejde. La fel de mult mă ajută și experiența de manager. Aici am învățat să fiu pragmatică, să gestionez timpul și resursele și tot aici am avut ocazia să cunosc problemele reale ale economiei și ale societății românești.

Cu toate acestea, dincolo de experiența sau mediul din care provenim, în momentul în care devii parlamentar sunt hotărâtoare personalitatea și abilitățile pentru acest domeniu. Ca și în orice altă meserie, sunt persoane care nu sunt făcute pur și simplu pentru așa ceva, și în consecință rezultatul muncii lor este modest, și sunt persoane care au o vocație înnăscută, acestea ieșind repede în evidență, pentru că sunt foarte eficiente acolo unde activează.  

Rep.: Dacă ar fi să facem un bilanț pentru această perioadă, cum ar arăta acesta?

D.G.: În termeni generali, activitatea mea în Parlament s-a concretizat într-un număr mare de inițiative legislative, luări de cuvânt, întrebări, interpelări, moțiuni, declarații politice și întruniri diplomatice, iar în teritoriu am avut foarte multe întâlniri cu cetățenii.

Nu avem suficient spațiu aici pentru a intra în detalii, dar în mod special, m-am implicat în rezolvarea problemelor concrete, sesizate la nivelul județului, de natură economică, din industrie, agricultură, turism, energie sau administrație publică, printr-o abordare pragmatică și profesionistă. Avem nevoie de performanță în economie, pentru că totul are la bază acest aspect.

Rep.: Județul nostru are potențial turistic și ne dorim cu toții să dezvoltăm acest sector important al economiei. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt plusurile și de ce mai are nevoie județul Mureș?

D.G.: Aici lucrurile sunt destul de clare. Turismul presupune infrastructură, servicii de calitate și prețuri bune. Potențialul natural există, dar ca să-l valorificăm, mai avem mult de lucru.

Rep.: Apropo de turism… Avem Valea Gurghiului și Valea Mureșului, două Văi cu un potențial incredibil. Cum ar putea sprijini statul dezvoltatea turismului în aceste zone, dar și ce ar putea să facă localnicii pentru atragerea turiștilor?

D.G.: Rolul statului este foarte important, desigur, pentru că sunt necesare investiții substanțiale și programe guvernamentale de dezvoltare durabilă a regiunilor. Vestea bună este că în cadrul Programului Naţional de Investiţii ”Anghel Saligny”, județul Mureș a primit 1.448.029.779 lei, pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene, comunale şi de interes local.

Odată ce va fi rezolvată problema infrastructurii, după cum îi cunosc eu pe oamenii din județul nostru, sunt convinsă că localnicii vor ști să exploateze potențialul turistic al zonei.

Rep.: Am văzut că v-ați implicat foarte mult pentru redeschiderea Fabricii de zahăr de la Luduș. Aici cum stau lucrurile?

D.G.: Fabrica de zahăr de la Luduș era anul trecut printre puținele fabrici de profil care mai rămăseseră în funcțiune în țară și închiderea ei a avut un puternic impact negativ, motiv pentru care au fost demarate întâlniri cu toți factorii de decizie pentru găsirea unei soluții rapide de reluare a ciclului de producție.

S-au identificat mai multe variante de preluare a fabricii, de la proprietarul francez, în final optându-se pentru un parteneriat între statul român și fermieri. O suprafață de 7000 hectare de teren cultivat cu sfeclă de zahăr, cu o producție medie de 45 tone la hectar, ar fi un minim necesar pentru a susține un flux rentabil de procesare în fabrică.

A fost agreat și un calendar al preluării investiției, urmând să fie implicaţi în acest proces specialişti şi experţi ai statului, în așa fel încât preluarea fabricii de zahăr să fie realizată în cele mai bune condiţii.

Pentru mine, acest episod a fost o demonstrație a faptului că atunci când există interes și bună credință, există și soluții pentru orice probleme.

Rep.: Hidrocentrala de la Răstolița este un proiect în care v-ați implicat cu multă hotărâre. Care este situația în momentul de față?

D.G.: Criza energetică globală a fost într-un fel binevenită pentru noi, deoarece ne-a atras atenția asupra proiectelor energetice nefinalizate, începute de foarte mult timp și care stau blocate în hățișuri birocratice și interese obscure, neglijându-se cel mai important aspect – interesul național.

Am susținut deblocarea acestor investiții prin toate mijloacele pe care le-am avut la îndemână, inclusiv în discursul din plenul Camerei Deputaților, pentru că este absolut iresponsabil să ții în ”stand by” lucrări realizate în proporție de 90%, în condițiile în care energia a devenit o problemă de securitate națională.

Din fericire, în luna martie a fost votat un proiect de lege, inițiat de PSD, care, după promulgare, are drept consecință deblocarea lucrărilor la trei hidrocentrale din țară, aflate în construcție: Răstolița – pe Valea Mureșului; Bumbești și Dumitra – pe Valea Jiului. Trei surse de energie curată, verde și ieftină. Energia produsă poate asigura alimentarea cu energie pentru aproximativ 300.000 de gospodării. Iar peste aceste beneficii se adaugă și rolul barajelor de stăvilire a viiturilor și furnizarea de apă potabilă pentru populație.

Rep.: Rămânând în domeniul energiei, ce ne puteți spune despre creșterea explozivă a preţurilor la gaze, energie electrică, la carburanți, care la rândul lor provoacă scumpiri în lanț. Cum se poate redresa economia?

D.G.: Probabil va fi una dintre încercările cele mai complexe prin care a trecut România în ultima vreme. Pe de o parte, sunt foarte greu de contracarat efectele, pentru că avem o situație care se manifestă la nivel global și nu ai cum să te eschivezi. Pe de altă parte, depinde și de fiecare țară cum reușește să-și gestioneze problemele.

O să fie fără îndoială o perioadă dificilă pentru toate guvernele. Crizele provoacă nemulțumiri și imaginea celor aflați la conducere se erodează inevitabil. Trebuie să pornim de la resursele pe care le avem, ținând cont de problemele cu care ne confruntăm, pentru a asigura protecția cetățenilor și justiție socială.

Rep.: Ca să încheiem într-un ton mai optimist, am constatat că sunteți o mare admiratoare a tradițiilor noastre. Ce anume vă determină să apreciați arta populară?

D.G.: Eu m-am născut și am copilărit pe aceste văi. Sufletul meu numai aici se simte acasă. Nu cred că cineva care a trăit pe aceste meleaguri poate să nu fie pătruns de frumusețea tradițiilor și obiceiurilor noastre. Înaintașii noștri ne-au lăsat moștenire o zestre culturală inestimabilă, de care trebuie să avem grijă cu sfințenie.

Recent am avut un sentiment de reală satisfacție, când a fost votată în Camera Deputaților, legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei” și sper ca anul acesta ia românească să fie inclusă și la UNESCO în patrimoniul cultural universal. Eu port cu mândrie ia, ori de câte ori am ocazia, pentru că este un obiect de artă vestimentară care ne reprezintă ca națiune și care conferă o eleganță aparte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*