Simona Loredana Bogdan este ghid turistic în cadrul Centrului de Informare și Promovare Turistică Reghin. Am dorit să aflăm de la ea cum este privit Reghinul de turiști, dar și cât de mult cunosc reghinenii istoria municipiului în care trăiesc.

Reporter: Ce înseamnă pentru reghineni cunoașterea istoriei locale?

Simona Loredana Bogdan: Aș face un sondaj on-line cu această întrebare, fără variante, să vedem ce zic reghinenii, rezultatul ar fi cu siguranță interesant și relevant. Pot spune ce ar fi bine să însemne istoria locală, din punctul meu de vedere. În primul rând, sunt mai multe istorii, unele minunate, altele cu care nu ne putem mândri, dar pe toate trebuie să ni le asumăm pentru că ne ajută să ne cunoaștem, să ne înțelegem mai bine, în plus unele pot fi o sursă de inspirație pentru dezvoltarea orașului. Astăzi, în epoca on-line-ului există atâtea surse de informare ușor accesibile, însă atunci când vorbim de istorii, oamenii trebuie să știe să le citească, să contextualizeze informațiile astfel încât să își facă o imagine corectă despre trecut pentru că aceasta influențează enorm modul în care ne raportăm unii la alții, gradul de apreciere pe care îl avem față de patrimoniul cultural local, dar și nivelul de responsabilitate civică de care dăm dovadă.

Rep.: Își cunosc reghinenii istoria orașului în care trăiesc? Clădirile vechi emblematice, personalități reghinene, locuri etc.?

S.L.B.:  Dacă își cunosc reghinenii istoria orașului în care trăiesc, este greu de cuantificat. Depinde și la care istorie ne referim sau ce înțeleg reghinenii prin „istorie”. Pe de o parte programa școlară nu este realizată astfel încât să le ofere elevilor un filtru pentru istoriile pe care le citesc, pe de altă parte lipsa unor lucrări de accesibilizare a acestui domeniu pentru publicul larg au dus fie la dezinteres pentru istorie, fie la acceptarea unor explicații de genul „teoria conspirației” și a multor scrieri părtinitoare, dar care gâdilă orgoliul. Există o nișă la nivelul discursului public pe subiecte de istorie locală care este o oportunitate, dacă este explorată echilibrat. Tocmai de aceea pe pagina de Facebook a Centrului de Informare Turistică / VisitReghin se găsesc și informații despre personalități reghinene – despre Oamenii Reghinului care prin ceea ce au realizat au adus prestigiu și au dus numele orașului nostru mai departe, dar și fragmente de istorie locală despre locuri cu o importanță aparte în memoria colectivă, evenimente sau monumente istorice.

Rep.: Să zicem că astăzi poposesc în oraș turiști străini. Care ar fi primul loc pe care l-ai  recomanda pentru vizitare? Dar următoarele?

S.L.B.:  Depinde foarte mult și ce îi interesează pe turiștii care ajung la noi. Clasic, aș începe cu Biserica Evanghelică sau Săsească, cum îi spunem noi, fiind cel mai vechi monument istoric cu multe detalii și narațiuni captivante, apoi le-aș recomanda să descopere cum maeștrii lutieri fac lemnul să cânte în atelierele lor, doar suntem „Orașul Viorilor”, după care o pauză de la lumea hypertehnologizată la Muzeul Etnografic „Anton Badea” unde pot admira mostre de arhitectură vernaculară de care sunt atât de fascinați străinii încât își cumpără case tradiționale de la noi – salvându-le (poate ne molipsim de la ei și vom învață să apreciem și să păstrăm ceea ce încă mai avem și ne conferă o identitate aparte) și nu în ultimul rând Biserica de lemn unde a slujit Petru Maior… dacă le mai rămâne timp și pentru că toate obiectivele recomandate anterior trebuie integrate în peisajul lor cultural, le recomand o plimbare prin centrul istoric, unde pot descoperi fațade cu surprize arhitecturale. Desigur, lista mai poate include, de exemplu: Biserica Reformată de pe strada Mihai Viteazul cu un interior decorat cu elemente Seccesion și tavanul casetat pictat de artistul Molnár Dénes, casa memorială a cardinalului Alexandru Todea și o plimbare în natură la Pădurea Rotundă, Stejarul Secular și colonia de Prigorii, păsări exotice cu penaj viu colorat și care sunt protejate prin lege. Cu siguranță fiecare va găsi ceva interesant.

Rep.: Elevii la cimitirul evreiesc! Cum au primit această lecție? Știau date despre acest cimitir și despre istoria evreilor în orașul nostru?

S.L.B.:  Da, o activitate cu liceeni într-un cimitir istoric, nu este o ciudățenie și nici exclusivitate. Contextul desfășurării unei activități în cimitirul evreiesc a fost marcarea simbolică a Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului, dar și incidentele din octombrie 2017 și statutul de Monument istoric al acestuia. Alături de elevi de la Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, coordonați de doamnele profesoare Géczi Enikő, Reichenberger Iringó și Cristina Drescan, am încercat să descoperim istoria unei comunități care nu mai există. La activitate a participat și o elevă care vizitase deja acest cimitir, pregătindu-se pentru un concurs despre istoria evreilor și Holocaust, iar pentru ceilalți liceeni cred și sper că a fost cel puțin interesant. Activitatea a avut și o parte mai interactivă în care elevii au trebuit să identifice simboluri prezente pe pietrele funerare pornind de la cuvinte cheie. Cumva trebuie să găsim metode prin care istoria și patrimoniul cultural să conteze pentru tineri fără a renunța la calitate și cred că o putem face doar prin informare, conștientizare și educație.