Miercuri, 4 martie, s-a desfăşurat în sala mică a Casei de Cultură „Eugen Nicoară” o întâlnire cu cetăţenii, ce a avut ca subiect reabilitarea zonei centrale a municipiului Reghin.

Dacă în trecut în această zonă era o piaţă imensă, unde locuitorii Reghinului se întâlneau pentru socializare şi comercializarea diferitelor produse, odată cu apariţia comunismului, Piaţa Centrală s-a transformat în Parcul Central. Un loc unde arborii au fost plantaţi oarecum haotic. Diferenţa este cât se poate de simplă, explicată chiar de arhitectul Robert Farczadi, cel care s-a ocupat de realizarea proiectului: „într-o piaţă se întâmplă diferite lucruri, într-un parc se plimbă lumea”.

„Am demarat acest proiect undeva în decembrie 2018. Cred că primele faze de concept şi analize le-am făcut în primăvara lui 2019 şi de atunci tot muncim pe el. Scopul întâlnirii de astăzi a fost acela de a găsi soluţii şi a ne adapta la ceea ce s-a spus astăzi pentru a face lucruri mai bune pentru oraş. Foarte multă lume m-a întrebat „tu nu eşti din Reghin! De unde ştii ce se întâmplă acolo?”. Răspunsul la această întrebare este că am studiat foarte mult acest proiect, am venit şi am stat zile întregi în Reghin, ne-am aşezat în parc pe bancă. Plus că am avut multe documente de studiat, studii istorice care s-au realizat în zonă, studii de trafic, planul de mobilitate urbană. Cred că monumentele sunt parte din noi şi trebuie să le conservăm, dar în acelaşi timp cred că orice intervenţie trebuie să fie onestă: acolo unde materia istorică există şi nu este distrusă de-a lungul timpului merită conservat, dar acolo unde materia originală şi istorică nu mai este prezentă şi nu mai ai un material cât se poate de clar şi curat în ceea ce s-a întâmplat acolo, eu cred în faptul că trebuie să fii cinstit şi să nu inventezi lucruri şi să creezi o istorie care de fapt nu a fost” a precizat arhitectul Robert Farczadi.

Cei prezenţi s-au arătat încântaţi de proiect, discuţiile pe marginea acestui subiect nu au întârziat să apără, cei prezenţi propunând mici modificări asupra modelului prezentat.

„Această discuţie despre reamenajarea zonei centrale o avem din 2015. În 2016 aveam materiale cumpărate să facem parcul central în forma iniţială: să pavăm aleile cu piatră, să reabilităm fântâna arteziană şi să schimbăm stâlpii de iluminat şi mobilierul urban. Dar comisia de monumente istorice de la Sibiu unde era şi Klaus Birthler, nu ne-a dat avizul pentru că nu am făcut săpături arheologice, motivând că în subteran, ar exista ruinele unei biserici. Pentru că noi ştim că a fost o piaţă agrară, ştim sigur că nu există. Am renunţat la acea idee de reamenajare şi am adus această firmă de proiectare, care să aibă altă viziune ţinând cont că în oraşe trebuie să existe o zonă de socializare, de relaxare. Avem puşi bani în buget pentru demararea lucrărilor, sperăm să putem să obţinem şi finanţări externe. M-am bucurat să văd că cei din sală – deși am sperat că vor fi mai mulți reghineni prezenți – au agreat proiectul prezentat. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care au participat. Pentru mine a fost foarte important încă de la prima discuție cu firma de arhitectură care a livrat această variantă de proiect, ca acesta să răspundă mai multor nevoi. În primul rând, să respecte spațiul și istoria locului – centrul istoric al orașului. Așa cum cei avizați cunosc, orice intervenție în astfel de zone istorice trebuie să respecte anumite cerințe stricte de la arhitectura spațiului la materialele folosite. Și când fac referire la istorie, fac referire și la cât de frumos va complimenta un spațiu deschis arhitectura clădirilor din centrul istoric, clădiri care puse mai apoi în valoare prin iluminat arhitectural vor fi adevărate lecții de istorie. Mai apoi mi-am dorit ca toate cablurile care acum împânzesc zona centrală să fie introduse în subteran. Lucru pe care acest proiect îl face. A fost în același timp important ca acest spațiu central să fie un loc în care comunitatea să se adune: copiii să se dea cu rolele, cu bicicletele, să se joace cu jeturile de apă când e cald afară, toate astea în perfectă siguranță. Părinții și bunicii să poată sta în tot acest timp relaxați la o terasă sau la umbra copacilor. Și nu în ultimul rând, pentru că Reghinul este un oraș cu o puternică amprentă culturală, am dorit ca acest spațiu deschis să poate fi folosit pentru mini concerte de vioară, pentru teatru în aer liber, pentru târguri artizanale, activități sportive și câte și mai câte. Mai merită amintită pista de biciclete pe care acest proiect o propune și pe care ne dorim în măsura în care infrastructura rutieră ne permite – aici atât colaboratorii, cât și colegii mei au fost rugați să vină cu propuneri de soluții – să ajungem să o integrăm într-un traseu dedicat bicicliștilor, care să traverseze municipiul” a declarat Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

După această dezbatere, se va trece la faza următoare transformării acestui proiect în realitate şi-anume: proiectarea.