La sfârşitul anului trecut au fost demarate lucrările de reamenajare a Canalului Morii şi a Pârâului Trandafirilor, investiţie suportată din fondurile proprii ale Administraţiei Naţionale Apele Române, fiind vorba despre un proiect în valoare de 26.600.398, 90 de lei.

 

Însă, în urma unor sesizări făcute de Asociaţia Unda Verde, lucrările au fost suspendate temporar, după ce Asociaţia a lansat o petiţie prin care semnala faptul că «În municipiul Reghin sunt în desfășurare lucrări de construire în albia Canalului Morii utilizând soluții învechite: casetări din beton, tăieri și distrugeri masive a vegetației aferente albiilor. Această abordare este împotriva Directivei cadru a Uniunii Europene, privind apa. Noi, semnatarii petiției dorim: Oprirea lucrărilor abuzive de pe Canalul Morii din Reghin. Protecția la inundație și reabilitare ecologică a cursului de apă prin planificare integrată peisager, urbanistic și economic, în spiritul Directivei cadru privind apa. Respectarea Ordinului nr. 1044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor ».
În acest sens, Administraţia Bazinală de Apa Mureş (ABA) în colaborare cu Primăria Municipiului Reghin au organizat în data de 19 februarie o dezbatere publică având ca subiect acest obiectiv de investiţii, cât şi prezentarea proiectului, dezbatere la care au luat parte cetăţeni care locuiesc în zona Canalului Morii şi pârâul Trandafirilor, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai administraţiei publice locale, reprezentanţi ai ABA, ai asociaţiilor de locatari.
Proiectul a fost prezentat în cadrul dezbaterii publice de ing. Cristian Bratanovici, directorul tehnic – Administrare resurse de apă şi Planuri de Management, din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, care a declarat la finalul dezbaterii. “Noi vrem să fim parteneri, nu vrem să facem investiţii cu forţa. Am venit deschis şi m-am luptat mulţi ani să obţin banii ăştia pentru că trebuie să ştiţi că nu sunt uşor de obţinut. E păcat că avem toate condiţiile şi nu găsim soluţia de a merge mai departe.
Este un proiect amplu pe care de mulţi ani încercăm să îl promovăm, din 2010 când s-a făcut strategia naţională pentru riscul la inundaţii în care a intrat şi municipiul Reghin. Proiectul cuprinde în principal lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pentru că ar putea apărea incidente, fapt ce s-a consumat deja în 2018, deşi precipitaţiile nu au fost aşa abundente. Am promovat un SF în 2014 a cărui indicatori au fost avizaţi de Minister, am făcut proiectul tehnic, am licitat şi din 2018 practic a început lucrarea. Lucrările sunt combinate şi cuprind în principal Canalul Morii, ceea ce înseamnă recalibrarea lui completă de 5,7 km şi cuprinde diferite forme de apărări de maluri. În principal sunt casete, aşa cum primăria a făcut de câţiva ani în cartierul Libertăţii, păstrând şi noi acelaşi calapod de lucrări. Unde locurile ne permit, am creat şi zone mai prietenoase cu natura: alei pietonale şi piste de biciclete, asta acolo unde albia este mai largă. Pe Pârâul Trandafirilor, albia este foarte încorsetată şi panta destul de mare. La precipitaţii abundente, fiind colectorul principal al Reghinului, ar putea deveni un potenţial pericol în a crea inundaţii. Aşa că, unde albia este foarte îngustă vorbim de casete închise. Acolo mai este o problemă, sunt multe canalizări, care deversează necontrolat. Nu am venit să facem nici poliţie, nici inspecţie, ci am venit ca parteneri, dar trebuie să rezolvăm şi partea asta pentru că altfel toate aceste dejecţii se duc în canalul Morii. Vara, când debitul este mai mic, apare mirosul acela neplăcut care deranjează, asta fiind o problemă pe care vrem să o rezolvăm. Practic, prin acele casete, o să blindăm aceste evacuări”.

“Am participat în această după-amiază la dezbaterea publică organizată de Apele Române pe proiectul ce vizează canalul Morii și pârâul Trandafirilor. Cel mai important e să se ajungă la un numitor comun pentru ca acest proiect să nu rămână fără finanțare. De zeci de ani, populația suportă mizeria din canal și mirosurile de nedescris de pe pârâu (să nu mai vorbim de cei ce locuiesc la blocurile din apropiere, în ale căror beciuri mustește apa mizeră care se infiltrează. De zeci de ani, administrații la rând, au încercat să găsească o soluție viabilă. În sfârșit s-a găsit. S-a găsit și finanțare. Nu cred, sincer, că e în interesul nimănui, nici chiar al celor care nu-și doresc proiectul în forma asta, să se piardă această investiție! Cei de la Ape sunt cei mai în măsură să spună ce greu se obține o astfel de finanțare. Totuși, nu îmi pierd speranța și fac un apel la colaborare către toți cei implicați. Îl felicit pe domnul Bratanovici pentru modul impecabil în care a condus discuția și nu a lăsat ca spiritele să se înfierbânte prea tare, subliniind cât e de important să ajungem cu toții la un numitor comun, la soluții care să permită proiectului să continue și să mulțumească pe toată lumea deopotrivă. Discutam la finalul dezbaterii cu colegul meu, arhitectul șef al municipiului Reghin, că îmi doresc să avem o întâlnire la sediul primăriei cu grupul de tineri arhitecți prezenți la dezbatere, pentru a avea cu ei o discuție despre ce alte soluții putem găsi împreună, eventual proiecte mai mici, adiacente, care să poată fi ulterior integrate cu acesta – pe care subliniez încă o dată, cât e de important ca Reghinul să nu îl piardă” spune primarul Municipiului Reghin, Maria Precup.
Pentru crearea de soluţii prietenoase cu natura, astfel încât generaţiile următoare să beneficieze de aceste lucrări, s-a stabilit ca în cel mai scurt timp să fie organizată o întâlnire pentru îmbunătăţirea proiectului, iar ideile pe baza cărora a fost conceput acest proiect să se îmbine cu cele pe care le are ONG-ul, ajungându-se la o soluţie optimă pentru toată lumea.