Niciunde nu am întâlnit, în ultima vreme, o îmbrăţişare a frumuseţii, a culorii, a versului şi a artei populare, ca la acest început de „faur 2020”, când a avut loc a XIII-a ediţie a Balului Însuraţilor, de la sala de dans a firmelor Gliga din Reghin. 600 de oameni frumoşi, îmbrăcaţi în straie tradiţionale de sărbătoare au făcut o demonstaţie de identitate a neamului românesc, rar întâlnită.

Imaginea participanţilor, încărcată de frumuseţe şi farmec, în deplină concordanţă cu muzicanţii şi „casa jocului”, ornată de această dată în simbolistica viorii şi cea a lăutarilor, a fost o mărturie vie în ideea că tradiţia şi viţa neamului nu pier, cu una cu două, chiar dacă „vremurile” apasă cu asprime asupra lor. De asemenea, manifestarea de bucurie a fost un adevărat afront adus dezunirii şi crizei morale din societatea românească.

Odată îmbrăcaţi în frumoasele straie tradiţionale, participanţii s-au dezbrăcat de toată tulburarea cotidiană şi de toate modelele luate de pe te miri unde, pentru un comportament normal în virtutea tradiţiei şi a identităţii, demonstrând că energia strămoşească nu s-a risipit şi că există loc destul pentru manifestarea frumuseţii. Dar pentru ca toate acestea să se facă, a fost nevoie de un „purtător de gând şi făcător de rând”, precum Dumitriţa Gliga Soporan, asistată de ceilalţi membri ai familiei sale.

Pe lângă oameni de seamă din Reghin şi împrejurimi, au participat la bal mai mulţi rapsozi populari, ansambluri folclorice locale, cântăreţi de muzică populară, instrumentişti şi mari artişti, precum cei de la Cvartetul de coarde „Transilvania”, Ovidiu Purdea Someş, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan Cigu, Marcel Râmba, Vasilică Ceteraşul, Ciprian Roman, sau Dorel Vişan. De fapt, toţi participanţii s-au manifestat ca în spectacol şi ei au fost din toate colţurile ţării, de la Mangalia şi până în Maramureş. Unii au venit chiar din alte ţări, precum Maria Onica, care locuieşte în Italia şi a jucat împreună cu toţi participanţii, până noaptea târziu.

Una din concluziile acestui bal, ca manifestare tradiţională, a fost demonstraţia că încă mullţi ştiu „dincotro venim” şi din ce neam ne tragem, fapt ce asigură un reper de viitor. Alt aspect a fost cel al încrederii în forţa neamului, care prin tradiţie şi cultură populară, ne poate integra în universul cultural al omenirii. De fapt a fost şi o scoatere din uitare şi de speranţă a zborului cu propriile aripi spre afirmarea individualităţii neamului nostru în plan universal.

Ionică Conţiu, ceteraşul balului, Marcel Râmba, Sorin Pantea, Ştefan Cigu, Taraful de la Soporul de Câmpie şi Cvartetul de coarde „Transilvania”, au confirmat rezistenţa emblematică a „viorii”, care a deschis perspectiva Reghinului spre lume.

Mulţimea a demonstrat puterea adâncă a folclorului, ca manifestare culturală a participanţilor mândri că joacă şi dansează pe „podeaua” unde au dansat celebrităţi mondiale ale dansului sportiv, într-o admosferă extraordinară.

Interesante au fost şi obiectele de artă expuse de meşterii populari, într-o expoziţie cu vânzare, de unde, cei interesaţi au avut posibilitatea să-şi procure, în special articole de strai popular. Poetul popular Cătălin Cioba şi-a prezentat cu această ocazie, cel de-al IX-lea volum de versuri, intitulat „Astăzi satu-i o poveste”. La fel de interesantă a fost expoziţia de fotografii vechi cu lăutari, admirată de toţi participanţii şi pentru faptul că a fost amenajată chiar în salonul prin care se intra în sala de dans. Expoziţia respectivă a fost oarecum animată de Taraful de la Soporul de Câmpie, în faţa căruia nu s-au terminat nici o clipă chiuiturile şi jocurile, deoarece multora le plăcea să asculte sau să joace, să chiuie, după melodiile interpretate fără amplificare, ca odinioară.

Dă Doamne cât mai multe astfel de manifestaţii să-i preocupe pe oameni, mai mult ca sforăielile şi sforăriile politice şi astfel să dispară dezunirea din societatea românească!

 

Ilie Frandăş