Începutul lunii februarie a debutat cu un eveniment dedicat iubitorilor de seminţe. Muzeul Etnografic a găzduit ediţia a III-a a  „Seminţelor Libere”, un bun prilej de a face schimburi, de a ne apropia de natură, de a fi în comunitate având ca scop promovarea seminţelor tradiţionale.

 

„… Seminţele ne adună laolaltă, ne fac oarecum să ne gândim la viitorul nostru şi al copiilor. Pentru mine grădina nu este doar un loc de unde-mi procur mâncarea, ci este şi un loc în care mă regăsesc pe mine, să mă gândesc că viaţa din grădină e mult mai mult decât mâncarea pe care o punem în farfurie” Răzvan Ilieş.

 

 

Prezenţi au fost şi începători, dar şi cunoscători în ale grădinăritului, motiv pentru care cei care au avut nevoie au primit şi sfaturi de la cei care au deja un nivel de cunoaştere în acest domeniu. Cu fiecare ediţie, interesul pentru acest eveniment este în creştere, atât din privinţa vizitatorilor, cât şi a invitaţilor.
Totodată, interes le-a fost acordat şi celor mici, care au dorit să-şi însoţească părinţii la acest eveniment, fiindu-le puse la dispoziţie diferite ateliere creative pe bază de seminţe. „De fiecare dată am încercat să avem un loc unde copiii să fie bine-veniţi pentru că de multe ori părinţii îşi găsesc, să-i spunem aşa, o scuză, de a nu participa la anumite evenimente pe motiv că cei mici nu au răbdare, aşa că punem la dispoziţie activităţi pentru copii” spune Cristian Man, unul dintre organizatorii „Seminţe Libere” la Reghin.

„Oferim seminţe din surplusul pe care îl avem, seminţe pe care le cultivăm în grădina proprie, fiecare aduce de acasă din surplusul pe care îl are: butaşi, seminţe de flori, de legume, de plante de apartament, chiar şi arbuşti” spune Răzvan Ilieş, organizator al „Seminţe Libere” la Reghin.
În cadrul evenimentului au vorbit Adina M. Moise, iniţiatoarea proiectului „Seminţe Libere” la nivel naţional, care în discuţiile sale a pus accent pe importanţa băncilor de seminţe. „Pentru că „Seminţe Libere” creşte, am fost văzuţi şi avem sprijin de la o asociaţie internaţională a salvatorilor de seminţe Arche Noah, care a avut încredere în noi şi o să fie lansată în curând în Bucureşti prima bancă de seminţe din România, bancă de seminţe a comunităţii. Vom face ateliere, vom învăţa pe cei interesaţi cum să se iniţieze o bancă de seminţe şi cum să o dezvolţi”.

Case naturale cu soţii Németh

Soţii Németh, János şi Maria i-au „introdus” pe cei prezenţi în lumea caselor naturale. Cei doi, au renunţat după 35 de ani la viaţa de oraş pentru a trăi mai aproape de natură, într-un aşa zis colţ de rai, pe Valea Târnavei Mici, aproape de Sovata. Locuiesc în pădure, sunt aproximativ trei kilometri de prima localitate, într-un stil minimalist. Németh János este beneficiarul unei case naturale, este consultant în acest domeniu, oferindu-le celor interesaţi informaţii, sugestii pentru construirea unei astfel de case. „Nu vreau să conving pe nimeni, ci vreau să arăt că după 35 de ani de experienţă la oraş, s-ar putea ca pentru unii să fie o eliberare, să le fie mai bine. Încerc să ajut oamenii să înţeleagă ce este o casă ecologică pentru că din punctul meu de vedere diferă de ceea ce înseamnă o construcţie convenţională, diferă ca şi mentalitate. Sunt construcţii prin intermediul cărora familia noastră simte că s-a eliberat de stres și de sistem. Le povestim oamenilor că se poate pentru că e mai bine, mai sănătos, chiar mai ieftin decât cu ceea ce suntem obişnuiţi. Casele naturale au durabilitate, dar şi calitate. Nouă ne-a schimbat viaţa în bine din punct de vedere al sănătăţii, al fericirii” a spus Németh János în cadrul evenimentului.

Reghinul compostează

Există agricultori şi grădinari, care folosesc compostul pentru că refuză să aplice îngrăşăminte chimice. Din acest motiv, Răzvan Ilieş şi Cristian Man s-au hotărât să demareze un proiect care să-i facă pe reghineni şi nu numai să adune resturile menajere biodegradabile pentru a le transforma mai apoi în compost, fertilizând solul într-un mod natural. În viitorul apropiat vom avea posibilitatea de a da mai departe resturile menajere degradabile spre a fi compostate.
Cum? Cei doi sunt printre fericiţii câştigători ai campaniei „Cinstim Binele” care sprijină iniţiativele de bine. Reghinenii au câştigat zece mii de euro, iar cu suma câştigată îşi doresc să cumpere biciclete electrice, de care se vor folosi pentru a transporta deşeurile, dar şi să promoveze proiectul. „Vrem să adunăm resturile menajere compostabile şi biodegradabile din gospodăriile cetăţenilor din municipiul Reghin şi să realizăm îngrăşământ natural. La început ne gândim să facem acest lucru cu cei care sunt conştienţi de problema deşeurilor şi ulterior vom face o campanie de informare prin care să-i convingem pe oameni că e o procedură bună să facem îngrăşământ decât să ducem deşeurile la groapa de gunoi. Vrem să facem transportul deşeurilor cu bicicleta, să avem un impact cât mai redus asupra mediului. Locul de depozitare încă nu este stabilit, dar suntem în căutarea lui, motiv pentru care sperăm ca şi autorităţile locale să ne sprijine pe această temă pentru găsirea unui loc care să respecte toate normele în vigoare. Este un proiect pentru comunitate prin care dorim să ridicăm nivelul de conştientizare a problemelor legate de mediu şi de modul în care trăim, de impactul negativ pe care-l avem asupra mediului. Să lăsăm pentru cei care vin în urma noastră un mediu bun şi poate mai bun decât am avut noi. Asta nu înseamnă că este un îngrăşământ bio, dar nu e ca şi cum ai pune îngrăşământ chimic, rezultatul fiind o mâncare mult mai bună decât ce cumperi din magazin” spune Răzvan Ilieş.
Răzvan îşi doreşte să-i înveţe pe cei din jurul lui să facă îngrăşământ natural din deşeurile adunate în bucătărie. Se poate folosi aproape orice rezultă din bucătărie. „Dar mai bine îţi zic ceea ce nu merge. Nu merge mâncarea gătită, serveţele care au fost folosite la ştergerea anumitor substanţe chimice pentru că acele chimicale se vor afla în compost” adaugă Răzvan Ilieş.
Prin acest proiect se doreşte valorificarea compostului pentru a avea sustenabilitatea proiectului, de pe urma căruia să obţină venituri pentru a putea susţine în continuare activitatea. „Nu o vom face pentru profit, ci pentru susţinerea proiectului” subliniază Răzvan.