Ștefan Manea are 16 ani, este elev la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu”  din Târnăveni, în clasa a XI-a, specializarea Științe ale Naturii – Intensiv Engleză. De mai bine de un an reprezintă elevii din judeţul Mureş, fiind preşedintele CJE Mureş. Despre funcţia pe care o are, drepturile şi obligaţiile elevilor, aflaţi din interviul de mai jos:

 

Rep.: De cât timp deţii funcţia de preşedinte CJE şi de ce ţi-ai dorit această funcţie? Ce înseamnă pentru tine?
Ştefan Manea: Am fost ales în funcție în luna noiembrie 2017, deci sunt președinte al CJE Mureș de un an și 3 luni. Cu câteva zile înainte de Adunarea generală a CJE Mureș în cadrul căreia am fost ales, eram hotărât să renunț, pentru că nu credeam că am șanse. Însă mi-am amintit populara zicală conform căreia „Încercarea moarte n-are”, așa că am decis ca, în ciuda fricii și descurajării pe care le simțeam, să candidez. În cel mai rău caz, m-aș fi ales doar cu experiența unei astfel de „aventuri”. Cred că am avut instinctul de a candida pentru că mă săturasem să mă plâng de ceea ce se întâmplă în școală fără să fac nimic.
Acum, funcția de președinte CJE înseamnă pentru mine faptul că elevii care fac parte din mișcarea de reprezentare au avut încredere în mine că îi voi reprezenta cât mai bine posibil atât la nivel județean, cât și la nivel național, în Adunarea generală a Consiliului Național al Elevilor.

Rep.: Care este de fapt rolul unui preşedinte al CJE? Cu ce se ocupă el mai exact?
Ş.M.: Președintele, ca în orice structură, se asigură de buna funcționare a structurii și, în cazul nostru, și a substructurilor (Consiliile Școlare ale Elevilor). Pe lângă prezidarea Adunărilor generale și conducerea ședințelor Biroului executiv, președintele reprezintă structura atât în relația cu factorii decizionali (ISJ, direcțiunile școlilor, primării etc.) și cu diferiții parteneri, cât și la nivelul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor, unde este membru cu drept de vot. Ca președinte, trebuie să mă asigur că regulamentele și legile în vigoare sunt respectate și că elevii chiar sunt în centrul sistemului județean de educație.

Rep.: CJE Mureş a lansat campania Lege vs. Reputaţie. Despre ce este vorba mai exact?
Ş.M.: Am decis să lansăm această campanie în urma câtorva sesizări cu privire la încălcări ale drepturilor elevilor, cum ar fi obligativitatea purtării uniformei sau sancționarea elevilor prin note. Prin „Lege vs. Reputație”, vrem să verificăm regulamentele unităților liceale de învățământ, pentru a identifica articolele care nu sunt în concordanță cu legea în vigoare. Astfel, noi sperăm ca abuzurile cauzate de prevederi ale unor documente elaborate incorect, să înceteze.

Rep.:Dacă ar fi să faci un raport al activităţilor, din ceea ce ţi-ai propus, ce ai reuşit să faci ? Mai precis, ce proiecte ai reușit în calitatea ta de președinte și ce iți mai propui până la terminarea mandatului?
Ş.M.: În primul an, ne-am axat foarte mult pe organizarea internă, pentru că, atunci când am preluat structura, starea acesteia nu era tocmai îmbucurătoare. Însă în acest timp, am reușit să avem și câteva demersuri: strângerea a peste 3000 de semnături în cadrul campaniei „Planurile-cadru au nevoie de o schimbare reală” sau lansarea Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Județean.
Anul acesta, începem cu această campanie, însă am vrea să milităm și pentru înființarea Consiliilor Consultative pe Probleme de Tineret (CCPT-uri) pe lângă primăriile din județ, astfel încât vocea tinerilor să fie ascultată de către decidenți.

Rep.: Ştiu elevii că sunt reprezentaţi, că au drepturi, dar şi obligaţii?
Ş.M.: Noi mereu amintim elevilor că avem atât drepturi, cât și obligații. Și la fel fac și cadrele didactice, chiar dacă se tinde spre amintirea doar a obligațiilor din partea acestora. Cât despre reprezentare, în fiecare liceu din județ există câte un Consiliu Școlar al Elevilor, iar prin această campanie sperăm ca elevii să înțeleagă scopul Consiliului Elevilor și mai bine.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente probleme de care se lovesc elevii din Mureş?
Ş.M.: Din câte știm, elevii mureșeni întâmpină probleme legate de uniforme (obligativitatea de a o purta și sancționarea elevilor pentru nepurtarea ei – lucruri interzise prin lege), de imposibilitatea părăsirii incintei școlii de către elevii majori și, uneori, de lipsa de obiectivitate din partea profesorilor.

Rep.: Care este relaţia Consiliului Judeţean al Elevilor cu Inspectoratul Şcolar Judeţean?
Ş.M.: În momentul de față avem o relație bună cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș, întrucât aceștia ne oferă spațiul în care noi desfășurăm Adunările generale ale CJE Mureș.

Rep.: Cum ai caracteriza învăţământul din România şi ce ai schimba la actualul sistem de învăţământ?
Ş.M.: Ca să fiu sincer, cred că sistemul de învățământ are foarte multe lipsuri. De la curriculumul învechit și pâna la lipsa psihologilor școlari, se pot identifica prea multe probleme grave, cum ar fi lipsa unei baze materiale adecvate sau gradul scăzut al igienei din școli. De schimbat, din nou, ar fi prea multe lucruri ca să le pot enumera. Însă la ce aș lucra prima dată ar fi mentalitatea cu care vedem problemele; trebuie să încetăm să căutăm metode de a îmbunătăți sistemul artificial ascunzând mizeria sub „preș” și spunând că nu mai există. Pentru ca o schimbare să fie reală, e nevoie de sute de consultări cu actorii sistemului de învățământ, și abia apoi creionarea unei soluții.

Rep.:Care crezi ca ar fi motivul pentru care tinerii vor să studieze în străinătate după terminarea liceului? Dar tu vrei să urmezi o facultate peste hotare?
Ş.M.: Nu, nu vreau să fac facultatea în afară, cu toate că tentația este extrem de mare. Personal, până în clasa a IX-a mă vedeam făcând facultatea în Anglia, însă am decis să mai acord o șansă țării și să mă implic în schimbarea ei, pentru că, dacă fugim toți de greutăți, condamnăm țara pierzaniei. Eu voiam să plec din două motive: pentru că vedeam neregulile care se întâmplau în învățământ și nu voiam să am de-a face cu așa ceva și la facultate, dar și pentru că vedeam problemele cu care se confruntă adulții din cauza oamenilor de la putere și a deciziilor acestora.

Rep.: Cum vezi relaţia profesor – elev?
Ş.M.: Fără doar și poate, relația dintre profesor-elev trebuie să fie o relație de la egal la egal, bazată, în primul rând, pe respect și înțelegere. E clar că profesorul are o anumită experiență de viață, însă absolvirea unei facultăți nu permite nimănui să uite că suntem oameni. Pe scurt, relația ar trebui să fie una plăcută, astfel încât atât elevul, cât și profesorul, să se simtă confortabil în timpul orelor. Însă din păcate, încă există profesori care nu acceptă să primească critică constructivă din partea elevilor -lăsându-ne impresia că suntem inferiori- și care sunt de părere că procesul de învățare-predare se bazează doar pe însușirea unor noțiuni din caiet, fără ca predarea să fie interactivă, să antreneze și să motiveze elevul, dând vina ulterior pe tehnologia la care avem acces sau chiar pe părinți, pentru că nu ne învață ce înseamnă respectul.

Rep.: Cum crezi că va arăta sistemul de învățământ peste 10-15 ani?
Ş.M.: Sincer, cu toate aceste schimbări, nici nu știu ce să mai cred. Totuși, speranța mea e că, la un moment dat, ne vom da seama care sunt nevoile reale ale elevilor, care sunt beneficiarii primari ai educației, și implicit cum ar trebui să arate sistemul, fără a încerca să copiem alte sisteme din țări mult mai dezvoltate decât a noastră.

Rep.: Dacă ar fi să le comunici ceva tuturor elevilor din Mureş, ce le-ai spune?
Ş.M.: Le-aș spune să nu se teamă! Să nu se teamă să își exprime opiniile, să nu se teamă să ia atitudine împotriva neregulilor și să nu se teamă să fie diferiți. Le-aș mai spune să nu uite că, oricât de mult s-ar încerca asta, nimeni nu ne poate lua talentele, gândurile, ideile, concepțiile și că diferențele dintre noi sunt ceea ce ne face opiniile atât de relevante.