GRIPA

În fiecare an gripa afectează între 5% și 15% din populație. Pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o experiență ușoară sau neplăcută, dar pentru unii poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc.

Grupele cu risc includ femei însărcinate, persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale cronice, cum ar fi: astmul bronșic și alte boli respiratorii; diabetul zaharat și alte boli endocrine; boli de inimă; boli de rinichi; boli de ficat; boli metabolice; boli neurologice; obezitate; sistemul imunitar slăbit (din cauza bolii sau a tratamentului).

Gripa se răspândește de la o persoană la alta:

• prin contactul direct prin picăturile de la o persoană infectată, împrăştiate prin tuse sau strănut.
• prin contactul indirect, atunci când picături sau secrețiile din nas sau gât se depun pe suprafețe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi își ating fața.

Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii (nas, gât, bronhii și uneori plămâni). Cu toate că unele infecții pot fi foarte ușoare, persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreții nazale, tuse seacă, oboseală, durere de cap, dureri musculare. O viroză respiratorie simplă, alta decât gripa, se poate recunoaște după debutul mai lent al bolii (începe ușor cu usturimi în gât, nas înfundat, dureri de cap), cât și după evoluția mai ușoară a bolii. Aceste forme de viroze respiratorii (răceala) sunt cauzate de alte virusuri respiratorii (adenovirus, virus sincițial respirator, virusuri paragripale etc.)

Semne și simptome în gripă: debut brusc, temperatură frecvent ridicată (˃38˚C), dureri musculare și articulare, cefalee, stare generală frecvent alterată, tuse uscată, rar rinoree și răgușeală.

 

Complicațiile gripei pot include pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, deshidratare și agravarea afecțiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca uneori, și/sau agrava anumite afecțiuni cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Cum ne protejăm împotriva gripei

• Vaccinare înainte de a începe sezonul de gripă. Vaccinarea în fiecare toamnă reduce foarte mult riscul de îmbolnăvire. Eficacitatea vaccinului poate varia de la an la an, în funcție de tipurile de virusuri circulante în fiecare sezon. Vaccinul antigripal nu conține virusuri gripale vii. Acest lucru înseamnă că vaccinul nu poate provoca gripă sau alte infecții. Vaccinarea trebuie în mod ideal, efectuată în fiecare an începând de la mijlocul toamnei. În funcție de tipul de virus care circulă în fiecare an, sezonul de gripă în general durează din octombrie până în luna mai. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare și nu este neobișnuit să apară în fiecare an noi virusurile gripale.
• Măsuri preventive:
  • spălarea pe mâini în mod regulat cu apă și săpun,
  • acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel atunci când strănutați. Nu se reutilizează batistele sau șervețele. Virusul gripei și alte virusuri respiratorii pot supraviețui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteți infecta atingând batiste și șervețele utilizate.
  • Stați acasă când sunteți bolnav. Dacă vă simțiți mai rău, solicitați ajutor medical.
  • evitarea aglomerației sau grupurile mari de oameni
  • umidificarea aerului folosind recipiente cu apă, care se așează pe calorifer
  • aerisirea camerei în care lucrați sau vă odihniți;
  • asigurarea unei alimentații corespunzătoare, bogată în fructe, mai ales citrice, deoarece conțin o cantitate mare de vitamina C, legume, produse lactate, deoarece întăresc sistemul imunitar și ajută la prevenirea infecțiilor de orice natură.

Sursa:

www. insp.gov.ro

 

Dr. Iuliu Moldovan