Rujeola

Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă cu contagiozitate ridicată, produsă de virusul rujeolic, un ARN paramixovirus, genul Morbilivirus.

Până în 1980 când s-a introdus pe scară largă vaccinarea, a provocat multe decese la copii. Denumirea provine din termenul grecesc “diphterion” – membrane, suluri de piele. Virusul rujeolic e format din nucleu ARN monocatenar,  anvelopă cu 2 proteine F și H, un singur tip antigenic.

Se răspândește  foarte ușor, având o contagiozitate foarte mare, în contact direct cu pesoana infectată, prin picăturile de salivă răspândite în timpul strănutului  și al tusei sau prin obiecte contaminate. Perioada de contagiune a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut. Virusul dispare din secrețiile nazale sau faringiene în momentul în care iritația începe să se reducă.

Incubația durează 7-14 zile

Perioada prodromală  durează 2-4 zile și este dominată de febră  înaltă, rinoree, conjunctivită și semnul Koplik considerat patognomonic  pentru rujeolă. Apare de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori 1 și 2. Aceste pete seamănă cu granulele fine de nisip alb, înconjurate de areola inflamatorie.

Perioada de stare este dominată de erupția maculo-papuloasă  generalizată. Sunt prezente anorexia, diareea, limfoadenopatia.

La aproximativ 30% dintre cazurile de rujeolă pot apărea complicații, cu predilecție la copii sub 5 ani și la adulții de 20 de ani și peste. Cele mai frecvente sunt: diareea, otita, pneumonia, encefalita și  sechelele neurologice care îi urmează, panencefalita sclerozantă subacută.

Pacienții cu risc sunt  copiii mici nevaccinați. Aceștia prezintă un risc crescut de complicații și deces, gravidele nevaccinate prezintă risc crescut de avort sau naștere prematură, persoanele care suferă de malnutriție,  orice persoană  non-imună, populația țărilor subdezvoltate și a zonelor în care s-au produs dezastre naturale sau conflicte.

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza de date clinice, epidemiologice și de laborator. Izolarea virusului din nazofaringe sau urină sunt extrem de importante pentru supravegherea epidemiologică a circulației tulpinilor virale.

Un episod de rujeolă conferă imunitate pe viață

Rujeola nu  are tratament specific! Se recomandă ca bolnavii să fie bine hrăniți și hidratați oral sau parenteral. Tratamentul este simptomatic: antitermice pentru combaterea febrei și hidratare. Izolarea se recomandă de la primele semne de boală până la 6 zile după apariția erupției. Infecțiile bacteriene secundare necesită antimicrobiene adecvate.

Prevenția se realizează doar prin vaccinare

Vaccinarea de rutină a copiilor combinată cu campanii de imunizare în masă în țările cu risc, reprezintă cheia strategiilor de sănătate  publică pentru reducerea numărului global de decese prin rujeolă. În România, vaccinul antirujeolic  este disponibil, este inclus în Programul Național de Imunizări și se administrează în combinație cu cel împotriva rubeolei și oreionului. Există și varianta tetravalentă, cu adaosul componentei împotriva varicelei.

Schema de vaccinare: la copii prima doză se administrează la vârsta de un  an, a doua doză se  administrează între 4 și 6 ani.

 

Sursa: www.vaccinologie.ro