Judeţul Mureş este o mină de aur din punct de vedere  turistic,  alintat ca fiind “Valea Loirei din Transilvania”, ce ascunde cel mai mare număr de cetăţi, castele şi conace din ţară.

Chiar dacă multe dintre ele au ajuns între timp ruine, sunt locuri în care monumentele istorice şi valorile inestimabile ale ţării se păstrează cu o mare responsabilitate. Acest fenomen de responsabilitate poate fi văzut cu ochiul liber şi în cazul castelului Rakoczi-Bornemisza din Gurghiu.
Un impresionant complex arhitectural, cu un stil baroc bine definit şi ridicat din rămăşiţele fostei cetăţi a principilor transilvăneni Bethlem și Rakoczi, castelul a fost proprietatea mai multor familii nobiliare , Rakoczi,Teleki şi Bornemisza.
„Complexul arhitectonic de la Gurghiu se încadrează în categoria A a monumentelor istorice din România, fiind unul dintre cele mai importante monumente pe care le avem. Din 2008, castelul se află în administraţia Muzeului Judeţean Mureş  şi cu sprijinul Consiliului Judeţean am reuşit să facem unele intervenţii de urgenţă la acoperişul complexului şi la sistemul de electricitate pentru a stopa  degradarea continuă a ansamblului. În paralel, avem un amplu proiect de reabilitare şi proiectare pentrut a-l pune în valoare. În acest an, dorim să depunem un proiect de finanţare în cadrul programelor regionale, şansele sunt foarte mari deoarece proiectul este într-o fază avansată” a declarat Pánczél Szilamér, şeful secţiei Gurghiu, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş
Valoarea istorică inestimabilă a complexului şi încadrarea în mediul natural, impune o reabilitare amplă şi complexă.
„Ne dorim să ajungă acest castel similar castelului Peleş, un adevărat magnet turistic, un centru muzeal, cultural şi turistic pentru întreaga vale a Gurghiului şi zona estică a Transilvaniei” a adăugat Pánczél Szilamér, şeful secţiei Gurghiu, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş
Castelul de la Gurghiu are un as în mânecă care i-a sporit  şi mai mult cota,  Parcul Dendrologic, amenajat în 1740 de familia Bornemisza. Alături de speciile româneşti, au fost aduse un număr impresionant de specii de arbori exotici din Australia, America şi Japonia. În capătul parcului se află ruinele fostei cetăţi şi capela romano-catolică, reconstruită în 1887.