Odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană (UE), entitate politică, socială şi economică, pentru firmele româneşti şi instituţiile publice, a apărut oportunitatea de a accesa fonduri comunitare. În acest sens, contextul dezvoltării locale şi regionale capătă noi valenţe. Ca orice entitate economică, UE dispune de un buget de venituri şi cheltuieli cu desfăşurare plurianulală, respectiv pe 7 ani, denumită şi perspectivă financiară. Veniturile cuprinse în bugetele anuale, respectiv perspectiva financiară sunt constituite din surse directe, proprii, în cadrul cărora un rol important revine veniturilor realizate din contribuţia statelor membre, stabilită ca impozit asupra venitului naţional mediu brut (VNB) al Uniunii Europene.
În ce priveşte cheltuielile UE, sunt limitate prin tratate. Ele se efectuează prin plăţi pentru funcţionarea administrativă a organismelor europene (Parlamentul,Consiliul,etc.) fiind cunoscute ca plăţi (credite) de funcţionare, iar cheltuielile efectuate de Comisia Europeană – executivul UE, sunt grupate în două categorii: credite de funcţionare menite să acopere cheltuielile cu personalul, clădirile, publicaţii, sistemul informatic etc. şi credite (plăţi) operaţionale.
Asupra creditelor operaţionale m-aş opri eu şi doresc să arăt că ele au următoarele destinaţii:
– finanţarea agriculturii în cadrul FEOGA, secţiunea garantare;
– finanţarea acţiunilor structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul de Coeziune, Fondul Social Europen (FSE), FEOGA – secţiunea orientare etc.;
– acoperirea cheltuielilor din domeniul educaţiei (vezi programul Socrates), formării profesionale (vezi programul Leonardo), audiovizualului, culturii, relaţii sociale, sănătăţii publice;
– acoperirea cheltuielilor alocate pentru energie;
– alte destinaţii legate de ameliorarea funcţionării pieţei interne, cooperarea economico-financiară, acţiuni de politică externă etc.
Creşterea ponderii cheltuielilor structurale a fondurilor cu finalitate structurală (FEDER, FC, FSE) au ca scop reducerea inegalităţilor între state şi regiuni de dezvoltare, protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea reţelelor de transport europene etc.

Aşa cum am arătat de la bun început, accesarea fondurilor comunitare reprezintă o alternativă benefică şi pentru instituţii publice locale, deci şi pentru Primăria Reghin. Se pot folosi fondurile europene nerambursabile prin depunerea de proiecte viabile, înlăturând astfel alternativa creditelor de orice fel, purtătoare de dobânzi şi comisioane bancare. Faptul că Primăria Reghin şi Consiliul Municipal nu au avut preocupări în acest sens au dus la vitregirea municipiului şi a populaţiei acestuia de anumite fonduri nerambursabile care ar fi contribuit la ridicarea nivelului de trai al acestora. Municipiul Reghin şi Consiliul Municipal nu ar fi fost nevoite să apeleze la credite de peste 3,5 milioane de lei ( 35 miliarde lei vechi) cum s-a întâmplat pe mandatul primarului UDMR, Nagy Andras, pentru investiţii şi proiecte hazardate şi aberante.
Toate aspectele prezentate m-au determinat să-mi depun candidatura la funcţia de Primar al Municipiului Reghin, având în programul meu electoral o serie de proiecte, care sunt strâns legate de accesarea fondurilor europene.

Prin prezentarea făcută, am dorit să arăt locuitorilor Reghinului şi din zonele limitrofe că există  posibilitatea de a trăi mai bine în acest oraş şi această zonă mirifică.
Împreună cu Consiliul Municipal şi consiliile locale ale comunelor din împrejurimile Reghinului doresc să constituim Asociaţia ”Zona Metropolitană Reghin” în baza prevederilor legale, vom stabili strategia zonei metropolitane cu defalcarea pe termen scurt şi mediu în vederea atingerii obiectivelor stabilite. Dintre acestea aş enumera câteva: extinderea şi îmbunătăţirea transportului în comun în zona metropolitană, creşterea competitivităţii economice, constituirea unei echipe în cadrul primăriei de îndrumare a solicitanţilor pentru depunere de proiecte pentru accesarea de fonduri europene, constituirea fondului de urgenţă (calamităţi), accesarea de fonduri europene pentru modernizarea şcolilor şi a spitalului municipal etc.
Toate acestea, stimaţi concetăţeni, pot deveni realitate dacă pe data de 5 iunie 2016, veţi ieşi la vot şi veţi vota pentru ca oraşul să poată depune cât mai multe proiecte viabile de accesare de fonduri de la Uniunea Europeană.

Cu respect,
Iulius Făgărăşan,
candidatul Partidului Naţional Liberal
la Primăria Municipiului Reghin