Prima cauză de deces la nivel mondial sunt bolile cardiovasculare. Anual se înregistrează 17,5 milioane de decese, din care 7,4 milioane prin boală cardiacă ischemică. În România, peste 15.000 de persoane suferă un infarct miocardic în decursul unui an și doar 40% dintre pacienții cu infarct sunt tratați în spital în primele 3 ore de la
debutul infarctului.

Infarctul miocardic sau atacul de cord este o urgență medicală care apare prin ocluzia (astuparea) uneia dintre arterele coronare de către un tromb (cheag de sânge). Inima rămâne privată de sânge și oxigen, apărând astfel necroza (moartea mușchiului inimii). Necroza inimii începe la 20 de minute de la ocluzie și se extinde, progresiv, astfel încât după 4-6 ore, cuprinde întreaga arie irigată de artera coronară ocluzionată.
Factorii de risc pentru un atac de cord includ: tensiune arterială crescută, diabetul zaharat, fumatul, istoric familial de atacuri de cord, niveluri crescute de colesterol, sexul masculin, un stil de viață sedentar, obezitatea, stresul, consumul de droguri.

Cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic sunt:
-Durerea, cel mai frecvent simptom, în mijlocul pieptului  percepută ca o apăsare, strângere, presiune, strangulare și care poate iradia în ambele brațe, la baza gâtului și/sau în mandibulă. Poate dura de la câteva minute la câteva ore.
-Respirație greoaie
-Transpirații reci, paloare
-Anxietate
-Palpitații (bătăi neregulate ale inimii)
-Greață
Uneori există manifestări atipice, fără durere toracică, în special la persoanele vârstnice sau cele cu diabet zaharat, simptomatologia fiind nespecifică, cu grețuri, vărsături, cu sau fără durere în abdomenul superior, mimând o afecțiune gastrică; amețeală, dureri de cap, stare de leșin, sugerând o afecțiune neurologică.
Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei, modificărilor sugestive ale electrocardiogramei și măsurarea enzimelor cardiace în sânge.

Primele ore de după debutul unui infarct reprezintă perioada cea mai critică pentru pacient din două motive:
-Riscul mare de deces prin stop cardiac indus prin tulburări severe ale ritmului inimii;
-Extinderea progresivă a ariei de necroză.
Infarctul de miocard este o boală cu mare potențial de deces în primele ore de la debut. Șansele unui pacient cu infarct de a supraviețui și, ulterior, de a se recupera depind de:
-Recunoașterea rapidă a simptomelor;
-Apelarea imediată a serviciilor de asistență medicală de urgență;
-Instituirea promptă a manevrelor de resuscitare în situația în care apare stopul cardiac;
-Internarea rapidă într-un spital în care să se efectueze reperfuzia cât mai precoce.

Măsuri de prim ajutor

Dacă aveți simptome de infarct NU încercați să ajungeți singur la spital (spre exemplu, cu mașina), ci apelați serviciile medicale de urgență, 112. Acționați rapid. Fiecare minut pierdut crește pericolul de deces sau reduce șansele de recuperare ale pacientului.
-așezați bolnavul pe spate, cu bărbia ridicată, pentru a evita riscul de înghițire a limbii;
-eliberați orice sursă ce ar putea bloca respirația: cravata, eșarfa, proteza dentară etc.
-administrați bolnavului sub limbă o tabletă de nitroglicerină sau o tabletă sfărâmată de aspirină – va ajuta la fluidizarea sângelui;
-în caz de leșin sau de pierdere a cunoștinței, este foarte posibil ca bolnavul să fi suferit un stop cardiac și se impune aplicarea de urgență a manevrelor de resuscitare;
Tratamentul intervențional pentru atacul de cord trebuie efectuat cât mai curând posibil, cel târziu la 120 de minute de la sosirea ambulanței și include angiografia coronariană cu angioplastie coronariană percutanată transluminală (PTCA), aplicarea de stenturi la nivelul arterelor coronare și by-pass aorto-coronarian (CABG). Dacă acest lucru nu este posibil, pacientul va fi tratat cu medicamente fibrinolitice la cel mai apropiat spital de urgență.
În urma unui infarct miocardic, perioada de recuperare este deosebit de importantă și cuprinde măsuri și indicații care privesc:
-Respectarea tratamentul medicamentos – ritm de administrare, doze.
-Creșterea treptată a  efortului fizic sub îndrumarea unui medic.
-Evitarea stresului și a situațiilor emoționante.
-Asigurarea unui somn de 7-8 ore pe noapte.
-Adaptarea regimului dietetic – conținut redus de sare și grăsimi, bogat în legume pește, carne alba, cereale.
-Reducerea consumului de alcool
-Renunțarea la fumat
-Menținerea tensiunii arteriale în limite normale
-Menținerea greutății corporale în limite normale
-Evitarea condusului în prima lună
-Reluarea activității sexuale la câteva săptămâni de la externare
-Evitarea temperaturilor extreme și a umidității

Sursa: www.cardioportal.ro, www.who.int

DR. IUliu MOLDOVAN