Primarul Petruţ Mihail este băştinaş al comunei, născut în satul Deleni, are 62 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Fizică, promoţia 1980. Cea mai mare parte a vieţii a muncit în cercetare în Bucureşti, Tîrgu-Mureş şi Iaşi şi chiar a fost suplinitor la catedra unei universităţi. O scurtă perioadă a devenit şi om de afaceri, după care s-a angajat în administraţie. A fost viceprimar două mandate din 2008 până în 2014, când s-au organizat alegeri locale la nivel de comună datorită morţii subite a primarului Emanoil Cornea. Petruţ Mihail a funcţionat pe ordinul Prefectului cu atribuţii de primar până la alegerile locale parţiale din 25 mai, care le-a câştigat detaşat cu 68%. În 18 iunie, Mihail Petruţ a candidat din partea PSD, a fost instalat în funcţia de primar în prezenţa preşedintelui PSD Mureş, deputat Vasile Gliga. Pe final de mandat l-am intervievat să aflăm ce a reuşit să înfăptuiască pentru comună în jumătatea de mandat care a avut-o la dispoziţie.

Reporter: Cititorii noştri trebuie să înţeleagă că aţi fost cel mai atipic primar din judeţul Mureş, cu o jumătate de mandat, datorită morţii neaşteptate a fostului dvs. coleg Emanoil Cornea, motiv pentru care legea electorală v-a pus la dispoziţie doar doi ani, pentru a vă pune în aplicare strategia personală de dezvoltare a comunei. Cum caracterizaţi acest mandat care se apropie de final?
Mihail Petruţ: Timpul a fost foarte scurt şi în administraţie din păcate totul pleacă de modul cum îţi poţi creea bugetul şi cât de mare este, dar în cazul comunei noastre este unul precar. Pe resursele proprii ale comunei aproape că nu se poate conta când este vorba de o investiţie de amploare în ceea ce priveşte infrastructura unei unităţi administrativ teritoriale cum ar fi comuna noastră. Cu aceste idei în minte, am gândit că bani pentru infrastructură nu putem obţine din bugetul local şi atunci am început să construiesc o serie de proiecte cu speranţa că în timp toate acestea puse, la incubat, vor începe să dea rezultate.
Rep: Detaliaţi-ne câteva dintre proiectele care le-aţi pus la „incubat”?
M.P.: Primul pas în acest sens a fost achiziţionarea parţială a trei clădiri pe
teritoriul celor trei sate aparţinătoare comunei. Cea mai bună clădire dintre cele achiziţionate se află la Ideciu de Jos şi m-am gândit să o transform într-un nou sediu de Primărie. Am reuşit să depun în acest sens şi un proiect pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi care sper să intre la finanţare la jumătatea acestui an. Am reuşit totodată să pietruiesc la nivel standard 1500 de metri de străzi în cele trei sate aparţinătoare comunei. Pentru a doua etapă de asfaltare, am depus un proiect deasemenea pe OG 28 şi gândesc că anul acesta ar putea intra la finanţare. În continuare am demarat o
serie de lucrări cu privire la modernizarea şi extinderea Staţiunii Balneo Climaterice Ideciu Băi. Staţiunea balneară locală, este situată la altitudinea de 365 de metri, este vestită pentru izvoarele de apă clorurosodică concentrată, pentru lacul sărat şi nămolul terapeutic. De asemenea, ştrandul şi parcul din jur întregesc atracţiile staţiunii.
Rep: Aveţi un teren adiacent staţiunii care este al Primăriei pentru extindere?
M.P.: Da, avem undeva la 2,8 hectare întăbulate, la care le pot dovedii proprietatea şi este lipită de actuala staţiune. Am participat în urmă cu puţin timp la o conferinţă pe teme de dezvoltare a staţiunilor balneo-climaterice la nivel de Regiune-Centru şi-am speranţe foarte mari şi sunt optimist că va fi implementat acest proiect care ar fi în valoare de circa 3 milioane de euro, din finanţare externă. În acest moment nu aş putea spune care ar fi cota noastră de cofinanţare, dar gândesc că odată demarată lucrarea pe parcurs voi găsi şi surse de obţinere a cofinanţării şi vom simula totodată şi un studiu de fezabilitate pentru a vedea în ce proporţie această staţiune merită să fie extinsă şi modernizată pentru a se putea autofinanţa.
Rep: Ce înseamnă mai exact această extindere a staţiunii?
M.P.: În opinia noastră ar însemna construirea a încă unui bazin cu apă sărată, a unui bazin cu apă dulce şi a unui bazin închis şi încălzit care să funcţioneze şi pe timp de iarnă.
Rep: Ce se întâmplă cu Căminele Culturale de pe raza administrativ teritorială a comunei, pentru că am aflat că vă aflaţi într-un litigiu cu unul dintre acestea cu Biserica Evanghelică?
M.P.: Căminul Cultural şi Şcoala din Ideciu de Jos nu ne aparţin, pentru că au fost retrocedate Bisericii Evanghelice, în baza unei decizii a Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Am moştenit această situaţie neplăcută şi acum o gestionez eu. Suntem în proces, dar sunt convins că Instanţa va clarifica situatia. Revenind la celelalte două Cămine Culturale din comună din Deleni şi Ideciu de Sus vă pot spune că am depus proiecte pentru reabilitare şi modernizare din fonduri externe, pentru că din bugetul local nu ne permitem.
Rep: Am văzut că la capitolul baze sportive nu staţi foarte bine.
M.P.: Momentan, nu dar avem în plan şi acest aspect vrem să construim mini-
terenuri de sport în cele trei localităţi. În Ideciu de Jos există deja un proiect în acest sens, dar nu este finanţat desigur, iar în Deleni şi Ideciu de Sus avem terenul alocat adiacent clădirilor achiziţionate de noi şi de care aminteam la începutul interviului. Aici, odată cu modernizarea şi reabilitarea celor două edificii să prevedem spaţii pentru înfiinţarea a două terenuri sintetice cu sau fără nocturnă.
Rep: Sunt foarte „la modă” acum extinderile de reţea stradală la nivel de comune, există un asemenea proiect şi la Ideciu?
M.P.: La Ideciu de Sus vrem să facem o extindere de reţea stradală, e vorba de circa 600 de metri de reţea şi în relaţie cu aceasta ar mai fi o extindere de reţea electrică pe acelaşi tronson şi apă. Apa îmi este mai la îndemână din punct de vedere financiar. Însă la reţeaua electrică nu am identificat încă sursa de finanţare, dar dacă Dumnezeu îmi ajută şi voi fi reales primar, la alegerile din 6 iunie, în toamna aceasta voi electrifica acea stradă de circa 600 de metri. Iar dacă tot vorbim de electrificare vom demara o lucrare de electrificare de la Ideciu de Sus, de la intersecţia drumului spre Idicel înspre Ideciu de Jos, e un tronson de 1 km care va fi electrificat înspre Ideciu de Sus şi între Ideciu de Sus şi Ideciu de Jos către drumul judetean unde se află Centrala Fotovoltaică dintre localităţi, pentru care repet avem banii necesari.
Rep: Ar mai fi proiecte care v-au obsedat pe perioada mandatului dvs. şi care încă nu aţi reuşit să le finalizaţi?
M.P.: Ar mai fi multe lucruri care trebuie puse la punct. De exemplu, avem un drum forestier de 6 km care trebuie să îl trecem în proprietatea noastră pentru a-l putea repara, fiind foarte important pentru locuitorii comunei. În Deleni nu avem apă şi mă gândesc la o extindere a reţelei de apă potabilă şi canalizare în baza proiectului deja existent în comună. Am depus 7 proiecte şi aştept să văd că toate zbaterile noastre, ale administraţiei locale, nu au fost zadarnice. E ciudat dacă faci proiecte, investeşti nişte bani, cu care, la o adică, poate ai fi putut face un obiectiv
măcar, dar pe de altă parte, dacă nu produci proiecte cu certitudine nu vei obţine niciodată bani guvernamentali sau europeni.