László Vasile Kalabér (senior) – farmacist, ornitolog (autodidact), publicist (n. în 13 februarie 1937 în Mărtineni, jud. Covasna – d. în 8 martie 2008 în Reghin, jud. Mureş).

În anul 2004 i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare” al Reghinului pentru merite deosebite în domeniul ornitologiei şi avifaunei. A fost cel mai renumit „ambasador” al Reghinului în studiul naturii sub diversele ei forme de existenţă. S-a ocupat de oologie, a studiat dezvoltarea post embrionară a păsărilor, depistarea bolilor la răpitoare, a militat pentru oprirea experimentele nucleare arătând efectele nonocive provocate asupra mediului înconjurător şi nu în ultimul rând a studiat ecologia, autoecologia şi etologia ursului bun. Pe o scară a valorilor umane László Kalabér a reprezentat acel punct de certitudine, exemplar care conferă meseriei şi harului deschiderea necesară pentru a deveni pildă şi document pentru un timp pe care clepsidra îl va fixa într-o eternitate nume. În 1977 din iniţiativa lui a luat fiinţă Filiala Reghin a Societăţii de Biologie din România. În 1979 a devenit membru în Comitetului Executiv al Forumului Mondial pentru Protecţia Păsărilor Răpitoare. A fost ani la rând reprezentant al României în Comitetul Internaţional de Ornitologie şi în 1992 a participat la la al IX-lea Congres Internaţional „Bear (Ursus) Ecology and Management” desfăşurat în America în Missoula-Montana, unde reghineanul a susţinut prima intervenţie românească după o absenţă de 50 de ani legată de Ursul Brun din România. Kalabér a fost posesorul celei mai complexe colecţii oologice din România şi sud-estul Europie, colecţie care conţine 5000 de ouă din diverse specii de păsări şi care a fost înregistrată în Patrimoniul Naţional. Astăzi colecţia se află în reşedinţa familiei Kalabér din Reghin, fiind moştenită de fii farmacistului.

László Kalabér a lăsat Reghinului cea mai complexă şi bogată colecţie oologică din România şi din sud-estul Europei

S-a născut în Mărtineni judeţul Covasna în familia lui László şi Iren Kalabér. A urmat clasele primare în satul natal iar liceul la Braşov în anul 1954. A absolvit Şcoala Tehnică Farmaceutică din cadrul UMF Tîrgu-Mureş promoţia 1957. După ce şi-a luat diploma a primit repartiţie la Reghin în cadrul farmaciei Spitalului de Stat (actualul Spital “Eugen Nicoară”) unde a lucrat timp de 39 de ani până la pensionarea sa fără nici o abatere disciplinară. În 23 martie 1969 s-a căsătorit cu reghineanca Rozalia Maria (Nagy). Din această căsătorie au rezultat doi copii László (jr.) născut în 1969 de profesie ing. silvic şi actual consilier local din partea UDMR şi Lehel născut în 1975 de profesie ing. în prelucrarea lemnului.În paralel cu profesia de farmacist reghineanul a fost şi un mare pasionat ornitolog care încă din anii 60 a reuşit să participle la o serie de excursii şi expediţii în Europa. În pereginările sale prin lume

Kalabér a reuşit să colecţioneze diverse cuiburi de păsări şi ouă din cele mai interesante specii de păsări, ajungând la performanţa de 5000 de bucaţi în decursul a peste 30 de ani de expediţii şi drumeţii în natură.

Colecţia de ouă a ornitologului a fost înregistrată în Patriomoniul Naţional al Românie şi a fost evaluată la o sumă de bani respectabilă. Aşa a ajuns Laszlo Kalaber aparţinătorul celei mai complexe şi bogate colecţii oologică din România şi din sud-estul Europei. Reghineanul a publicat în cursul vieţii articole şi studii de specialitate în diferite limbi, în revistele: Pescarul sportive, Studii şi comunicări Bacău, Vânătorul, Studii şi comunicări Muzeul Brukenthal, Aluta, Ocrotirea naturii, Allatoni Kozleenyek, Studii şi comunicări Reghin, Le Heron, Acta Hargitensia şi Le Gerfaut. Între 1970-1980 a participat la multe expediţii şi excursii în rezervaţii naturale începând din Belgia până în Munţii Pirinei şi ajungând până în Ţările Scandinave. În 1979 s-a publicat la iniţiativa sa primul volum de Studii şi comunicări, iar în 1981 era ales membru de onoare în Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. În anul 1982 apare al doilea volum de „Studii şi comunicări” o lucrare de referinţă de 640 de pagini, sub egida Societăţii Ştiinţelor Biologice din România – Filiala Reghin cu contribuţia unor oameni mari de ştiinţă, cuprinzând studii din domeniile entomologiei, botanicii, mamologiei, herpetologiei şi ornitologiei. A avut relaţii cu specialişti ornitologi din toată lumea şi astfel a participat la o serie de congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale în Anglia, Franţa, Ţările Scandinave, Belgia, Germania, Austria, Elveţia, Grecia, Ungaria, Canada, etc. A fost un apărător al naturii care s-a ocupat la modul cel mai serios de oologie, de şi de dezvoltarea postembrionară a păsărilor. A obţinut numerosae premii pentru studiile sale legate de viaţa păsărilor şi iniţiativele pe care le-a întreprins în domeniul ornitologiei şi la nivel naţional şi internaţional. A fost reprezentantul României în Comitetul Ornitologic Român, membru al Societăţii Cinegetice din România, Internaţional Special Group the Research and Management of the Bears şi nu în ultimul rând preşedintele Filialei Reghin a Societăţii de Biologie din România.

Kalaber a promovat „Darurile Carpaţilor” în toată lumea

În anul 1990 Kalaber Laszlo a avut cea mai mare satisfacţie a vieţii sale după ce a fost sponsorizat de Fundaţia Soros din New-York pentru a putea participa la cel de al XX-lea Congres Mondial de Ornitologie din Christchurch (cel mai mare dintre oraşele Insulei de Sud a Noii Zelande) unde reghineanul a fost până atunci singurul reprezentant al României şi a fost ales membru al Comitetului Internaţional de Ornitologie. În 15 decembrie 1994 a înfiinţat Fundaţia “Darurile Carpaţilor” (Karpatok kincse) cu sediul în Reghin, eveniment la care au luat parte circa 400 de participanţi. În 1997 a publicat publicat prima carte de autor cu tente autobiografie intitulată “De la Mărtineni la Noua Zeelandă pe urmele păsărilor “ apărută la Editura Fulgur din Braşov. În anul 1995 a cooperat cu Organizaţia americană „Erth Action”, informând Guvernul României de efectele aduse mediului înconjurător provocate de reluarea experimentelor nucleare franceze din Oceanul Pacific, László Vasile Kalabér a protestat în numele său şi al organizaţiei americane împotriva experiementelor franceze criticându-l totodată pe preşedintele Jaques Chirac. În 1999 reghineanul a publicat cel de-al doilea volum în limba română intitulat “Despre ecologia, antecologia şi etologia ursului” la Tîrgu-Mureş la Casa de Editură Mureş. În ultimii ani din viaţă din cauza unei afecţiuni neurologice (Alzheimer) de care suferea, s-a retras din viaţa publică, dar colecţia sa de ouă are o valoare inestimabilă şi astăzi, iar activitatea sa pe acest tărâm este remarcabilă. László Vasile Kalabér a fost un privilegiat al sorţii care şi-a consacrat toată viaţa pasiunii sale, studiul naturii sub diversele ei forme de existenţă. A colaborat cu specialişti ornitologi şi ursologi din toată lumea. A participat la multe congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale şi a a avut o mulţime de prieteni dintre care amintim pe Arpad Sepsi şi Ştefan Kohl ursologi din Reghin, Dr. Peter Weber ornitolog, mamolog la Muzeul de Ştiinţe Naturale Mediaş, prof. dr. Aurel Negruţiu de la Universitatea „Transilvania” din Braşov, dr. Ing. Ion Micu de la Direcţia Judeţeană Romsilva Harghita, Miercurea Ciuc, dr. docent Horia Almăşan, Preşedintele Societăţii Române Cinegetică.etc.

A consemnat Robert Matei