Judecătorul Alexandru Șerban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat săptămâna trecută, într-o conferință de presă susținută la Tîrgu Mureș, că trebuie văzut dacă societatea este pregătită pentru reincriminarea insultei și calomniei, așa cum se dorește printr-un proiect depus la Senat.

„Ține de politica penală a statului incriminarea sau nu a insultei și calomniei Este de discutat dacă după o perioadă destul de lungă de dezincriminare este societatea pregătită pentru reincriminare a faptelor respective, dar asta ar duce cu certitudine la o încărcare și mai mare a instanțelor cu cauze penale. Deja ne așteptăm, în urma altei decizii a Curții Constituționale, cea privind textul de renunțare la urmărirea penală, ca și mai multe dosare penale să vină în instanță. Sigur, și acolo o să vedem în ce măsură se va reglementa de către legiuitor problema după motivarea deciziei, dar mai mult ca sigur vor ajunge în instanțe, nu la procurori și atunci va crește volumul de activitate pe secțiile penale, cu același număr de judecători”, a arătat Șerban. Acesta a precizat că cele mai multe cauze cu care se confruntau instanțele de judecată în perioada în care erau incriminate insulta și calomnia nu se refereau la insultă și calomnie prin presă, ci erau certuri între vecini sau rude. „La începutul profesiei mele, poate ceA mai mare parte a ședințelor de judecată se întindea pe acest gen de infracțiuni, insulte, calomnii, amenințări. La un moment dat, legiuitorul a considerat că nu mai este necesar să fie protejate acestea prin mijloace penale şi s-a rămas doar pe mijloacele dreptului civil, pe răspundere civilă delictuală și obținerea de daune morale”, a arătat Alexandru Șerban.

Președintele Curții de Apel Tîrgu Mureș, judecătorul Florin Dima, a precizat la rândul său, că sistemul judiciar românesc a avut cele mai mari probleme la CEDO atunci când s-au aplicat sancțiuni penale în presă, întrucât s-a considerat că presa își are rolul ei și trebuie să spună niște lucruri, chiar dacă uneori exagerează, și să pornească de la un fapt real. Judecătorul Adrian Bordea, membru al CSM, a arătat la rândul său că reincriminarea calomniei și insultei va ține exclusiv de legiuitor, care însă trebuie să fie înțelept. „Important este să se facă și cu bună credință, pentru că sunt situații și situații în care reacțiile sunt disproporționate, însă bine este ca libertatea presei să fie asigurată, nu cu constrângeri. (…) Fiecare trebuie să își facă profesia cu echilibru, deontologic trebuie să fie, numai așa ajungem la o armonie socială în care să însemne și critică, și răspundere, care să însemne tot. Dacă nu ne asumăm răspunderi, înseamnă că suntem buni de dat afară. Trebuie să vedem rezonabilitatea, să evităm reaua credinţă”, a susţinut Bordea.

Raportul comisiei juridice, amânat

Senatorul Cristiana Anghel, care a iniţiat acest proiect de lege, a modificat prevederile acestei iniţiative legislative care reincriminează insulta și calomnia. Astfel, pedeapsa cu închisoarea va fi înlocuită cu zile-amendă de 150 lei pe zi. Dezbaterea şi votul privind un raport asupra acestui proiect legislativ au fost amânate pentru săptămâna viitoare, având în vedere că proiectul a fost amendat. Anghel a explicat că a „îndulcit” proiectul, pentru a „împiedica atacarea la Curtea Constituţională pe motiv că nu este normal ca cineva să facă închisoare pentru afirmaţii. Asta în ciuda faptului, completează Anghel, ”că uneori „un cuvânt poate să omoare mai degrabă decât un cuţit”. „Am transformat închisoarea în zile-amendă. Am pus punctul de zi la 150 lei, așa cum este hotărât în lege. Am lăsat o limită la dispoziţia instanţei” a explicat senatoarea. „Aş minti să spun că nu îi vizează pe cei din presă, dar nu atât de mult cât vizează relaţiile sociale”, a mai afirmat Anghel în faţa membrilor comisiei. „Toata lumea a zis: Cristiana Anghel reincriminează insulta și calomnia. Nu am făcut altceva decât să încercăm să intrăm într-o stare de normalitate” a mai spus ea. Astfel, dacă pentru insultă amenda maximă ar fi de 4500 lei, pentru calomnie s-ar putea ajunge la o amenda de 45.000 lei. Proiectul de lege nu a primit un punct de vedere de la Guvern, însă are un aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului.(V.R.)