Comunicări EcoLogice

Comunicăm verde. Însă ar fi bine ca, măcar din când în când, să ne întrebăm cât înţeleg ceilalți din ceea ce transmitem…

În contextul în care creşterea populaţiei și a nevoilor acesteia determină o expansiune a consumului de resurse, singura salvare este de a începe să gândim ce, cât, cum, când şi de unde consumăm, astfel încât să reușim să ne acordăm necesarul într-un mod responsabil şi mai puţin agresiv. Aceia dintre noi care conștientizează importanța acestui proces, sunt în temă cu gama largă a provocărilor ce rezultă. De la acțiunile solicitante ale ecologistilor din întreaga lume, până la deciziile dificile luate pe piața programelor politice naționale, europene și mondiale, constatăm că lumea din jurul nostru este într-o continuă schimbare și, măcar noi, cei care putem face ceva, aş zice să şi facem.

Acum 45 de ani, mai exact în data de 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar, s-a semnat primul tratat interguvernamental modern, sub numele de „Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice”, moment începând cu care, această zi a fost proclamată Ziua Mondială a Zonelor Umede. Anul 2016 va marca evenimentul ecologic sub deviza “Zonele umede, viitorul nostru!”, tema aleasă fiind „Mijloace de existență durabile”. Convenţia, actualmente numită Convenția Ramsar, așează în vizor un punct de vedere alarmant asupra ritmului rapid de dispariție a zonelor umede, precum și a periclitării resurselor naturale pe care aceste perimetre încă le oferă.

Cu toții depindem de zonele umede. Fie că ne furnizează apă pentru confortul zilnic, fie că ne întrețin bunăstarea materială prin activități aferente unor domenii precum: piscicultură, construcții, medicină, turism, transporturi, industrie textilă, agricultură și multe altele, zonele umede sunt vitale. Mai mult, acestea reprezintă refugii pentru numeroase specii de plante şi locuri de reproducere, hrănire, iernare pentru specii de animale acvatice şi semiacvatice.

Teritoriul țării noastre găzduiește 19 situri Ramsar (Rezervația Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lunca Mureșului, Lacul Techirghiol, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana, Tinovul Poiana Ştampei, Lacul Bistreţ, Suhaia, Confluența Olt-Dunăre, Iezerul Călărași, Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortomac, Brațul Borcea, Calafat – Ciuperceni – Dunăre, Bistreț, Canalele de la Hârşova, Dunărea Veche – Braţul Măcin, Confluența Jiu – Dunăre) care însumează aproximativ 1.200.000 de hectare. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (circa 580.000 de hectare) este primul sit Ramsar declarat de România și celebrează 25 de ani de la data înscrierii pe Lista Convenţiei Ramsar.

La nivelul judeţului Mureş nu avem situri Ramsar, însă în cuprinsul lui se remarcă existenţa unor zone umede care, prin valorile biodiversității lor, au făcut obiectul desemnării unor arii naturale protejate de importanţă naţională (rezervații naturale, parcuri naturale) şi comunitară (situri Natura 2000), cum sunt: Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni, complexul lacustru Fărăgău – Glodeni, Heleșteele Iernut – Cipău, Lacul Bezid, Râul Mureş cu bălţile şi canalele sale din luncă şi alte sute de lacuri şi bălţi reduse ca suprafaţă, însă cu mari concentrări de specii faunistice și floristice deosebite.

Armonia dintre oameni şi natură nu este doar un mit, ci reprezintă modalitatea de a utiliza înțelept resursele economice, naturale, ştiinţifice și recreative pe care mediul înconjurător le deţine. Haideţi să încercăm să dobândim această armonie.

Lidia Laszlo