Timp de două săptămâni, o delegaţie formată din 47 de persoane, studenţi şi profesori, au făcut parte din Atelierul Internaţional de Peisagistică chiar la noi în oraş şi pe Valea Gurghiului, ocazie cu care aceştia ne-au cercetat zona. Veniţi din ţări precum Belgia, Columbia, India, Brazilia, China, tinerii studenţi au încercat şi chiar reuşit într-un final să scoată în evidenţă toate punctele bune ale Văii Gurghiului, dar şi să bifeze ceea ce îi lipseşte zonei.

O analiză asupra valorilor din zonă
Totul a început în urmă cu ceva timp când Klaus Birthler l-a cunoscut pe Fekete Albert, un profesor de arhitectură peisagistică la Facultatea din Budapesta. Acest profesor a scris o cercetare despre grădini de castele de pe Valea Mureşului. În urmă cu doi ani, acelaşi profesor a fost prezent pentru un workshop în Tg-Mureş la un atelier de peisagistică. Aşa că, în acest an a venit cu propunerea de a face un astfel de atelier tocmai în zona noastră, Reghin şi pe Valea Gurghiului. „Este o şansă să ai o astfel de echipă de profesionişti care să-ţi cerceteze zona mai ales într-un oraş unde nu ai prea mulţi peisagişti. Este pentru prima dată când o facultate este implicată într-un studiu de cercetare în zonă. Au făcut o analiză la tot ceea ce este valoros în zonă, care sunt riscurile şi chiar au propus câteva măsuri pentru administraţia locală” a spus Klaus Birthler.
Teritoriul studiat de studenţi este între Reghin şi Ibăneşti unde sunt incluse şi comunele Gurghiu şi Solovăstru.

Studenții internaționali au descoperit un peisaj unic în satul Caşva

Studenţii au abordat patru teme de design diferite în Reghin și Valea Gurghiului printre care s-au numărat Castelul Gurghiu şi grădina istorică şi Conceptul de dezvoltare a Peisajului pentru Valea Gurghiului ce a cuprins această analiză teritorială a satului Caşva.
Atelierul Internaţional de Peisagistică a avut ca scop şansa de a le oferi studenţilor străini o experienţă de atelier peisagistic pe viu, într-o viaţă reală. Astfel că aceştia au prezentat un real interes în special satului Caşva din comuna Gurghiu, unde studenţii au fost interesaţi de tot ceea ce înseamnă peisaj, dar şi păstrarea valorilor culturale ale satului, venind cu propunerea de a găsi măsuri pentru dezvoltare în acest sens. Studenţii au apreciat ospitalitatea cu care locuitorii din Caşva i-au primit. „S-au concentrat pe satul Caşva pentru că după o căutare pe imaginile din satelit, au observat nişte linii pronunţate, numite terase ce intră într-o vale, unde odată cred că erau terase de vie, iar acum cresc pomi fructiferi, motiv pentru care au realizat că acest fapt este unic în zonă” a adăugat Klaus Birthler.

Elemente valoroase descoperite

Studenţii au descoperit câteva elemente interesante în acest sat. În primul rând, agricultura la scară mică, pe parcele mici. „Acest lucru li s-a părut a fi un element foarte valoros în peisaj care n-ar trebui să dispară. Străinii au fost deasemenea miraţi de peisajul pe care l-au numit a fi preindustrial, referindu-se la prelucrarea manuală a multor lucruri, fără a se trece la o etapă de industrializare a agriculturii, de exemplu” a adăugat Klaus.
Partea de biodiversitate li s-a părut deasemenea interesantă pentru că pe păşunile lor nu au numai câteva specii, în timp ce la noi, s-au mirat când au descoperit foarte multe specii, pe care le-au propus pentru un traseu educativ chiar pentru Universităţi.
Datorită biodiversităţii, studeţii străini au propus ca pe Valea Gurghiului să  se pornească un concept de marketing prin crearea unui brand al Văii Gurghiului. Concret, ei se referă la construirea unei imagini favorabile pentru această vale pentru că datorită diversităţii, produsele care rezultă, cum ar fi cele din lapte, au o calitate superioară.
Ca lucruri negative, care nu oferă un beneficiu zonei şi satului Caşva sunt folosirea materialelor noi pentru acoperişuri, acea tablă lucioasă roşie care strică peisajul. „Un alt element care strică peisajul este poziţionarea caselor noi contruite pe parcelă, dar asta ţine mai mult de planul urbanistic general. Există câteva specii de plante invazive care riscă să scadă biodiversitatea. Acestea ar fi salcâmul şi poligonacee, care se extind asupra celorlalte plante” spune Klaus Birthler.
Tot satul Caşva este subiectul principal într-un film documentar de planificare teritorială și măsuri de politică publică, făcut vreodată despre zona Reghinului.
Filmul este realizat de Asociaţia Unda Verde din Tîrgu-Mureş şi Asociaţia Culturală Reener Landchen (Ţinutul Reghinului)