Parlamentarii noştri sunt plini de idei. Cum au realizat că încep să fie scărmănaţi de fiecare bănut, s-au gândit că ar face o faptă „bună” dacă ne-ar cadorisi cu câteva impozitări, drept mulţumire. Adică un fel de dinte pentru dinte.

Au început cu impozitarea ciubucului de la restaurante şi baruri, iar acum au mai născocit una: impozitul pe darul de nuntă. Pentru a încasa darul de nuntă trebuie să emiţi chitanţă şi să plăteşti apoi impozitele la stat. Dar ce se întâmplă dacă la respectiva nuntă nu se cinsteşte, dacă mirii vor să facă o masă în familie şi prieteni unde să dea de mâncat şi de băut gratis? Ce se întâmplă dacă la nuntă proaspeţii însurăţei primesc un frigider, maşină de spălat, aragaz, lucruri cumpărate din magazin pentru care s-a plătit deja TVA, la ce amar să mai plătească după ele impozit?

 

Toată nebunia a început de la propunerea legislativă a unui deputat, după ce, cu siguranţă a răscolit până a găsit-o pe Elena Băsescu care a încasat la nuntă, jumătate de milion de euro, după cum reieşea din declaraţia de avere depusă când era europarlamentar.

 

Mă întreb cum vor face să ne ia cei 16% impozit din cadoul primit la nuntă!? Vor pune la fiecare restaurant un om de pază ce se va uita în portofelele şi plicurile invitaţilor ce va rupe chitanţă? Ori, mai simplu, mirii, vor sta la sfârşit de nuntă cu chitanţierul în mână şi vor tăia chitanţe la fel cum taie controlorul biletele în autobuz?

 

Oricum nunţile sunt făcute în mare parte pe datorie. Pentru a putea plăti anumite cheltuieli înainte de nuntă, cei care nu au bani se împrumută. Apoi după nuntă, vin celelalte cheltuieli pentru care trebuie să plăteşti. Şi-apoi la final, când tragi linie, rămâi cu aproape nimic, un nimic care ţi se impozitează! Sunt şi cazuri în care, mirii se „întind” atât de mult încât după nuntă sunt nevoiţi să aducă bani de acasă pentru a plăti toate cheltuielile. Pe aceştia cum îi taxezi? Le iei nimic din nimic?

Sincer, dacă tot au început să impoziteze cam tot ce se poate, le-aş sugera distinşilor parlamentari să ne impoziteze şi rahatul. Nu de alta, dar măcar aşa o să-şi dea seama dacă ne-a mai rămas ceva de mâncat de la nuntă.

 

Oricum nunţile au devenit în ultima perioadă un credit în bancă fără dobândă. Faci azi nuntă, iar de mâine începi să-i dai înapoi ca cinste la altă chermeză. Sunt curioasă câtă lume o să renunţe la nuntă dacă această impozitare o să fie introdusă!