Într-o perioadă în care toate canalele de ştiri ne bombardează cu mascarada arestărilor din politica naţională şi administraţiile locale, am găsit un primar atipic pentru aceste vremuri, la 15 km de Reghin, un om care conduce o comună de 23 de ani fără întrerupere fără a-şi schimba culoarea politică şi principiile în funcţie de politica fanfaronilor care s-au perindat la conducerea ţării. E vorba de Vultur Teodor, primarul comunei Lunca, aflat la cel de-al şaselea mandat în exerciţiu care în aproape un sfert de veac a trecut prin toate fazele de metamorfozare a administraţiei locale cu brio. Este băştinaş de trei generaţii, absolvent al unei Facultăţi de Agronomie din 1980, a lucrat ca inginer şef de fermă în satul Lunca, până în 1984 când a ajuns inginer şef la C.A.P. Logic unde a lucrat până în 1987 când a fost numit în satul natal preşedinte de C.A.P., cel mai mare din judeţ la acea dată, unde a desfăşurat o activitate fructuoasă până în 1991.

Încrezător în forţele proprii, la 34 de ani a intrat în politică şi în 1992 şi-a depus candidatura la funcţia de primar câştigând alegerile din primul tur cu un slogan simplu ,,Vrem să lucrăm”. Restul e istorie, a mai bifat încă 5 mandate, toate din primul tur cu un procent de peste 70% din sufragii. Tabloul performanţelor acestui om se răsfrâng în cele mai importante schimbări care au marcat comuna Lunca, în ultimii 23 de ani, în plan administrativ, realizări care pot face oricând subiectul unei cărţi cu siguranţă. L-am provocat la un dialog pe Vultur Teodor pentru a afla câteva secrete din cariera de succes a edilului, din care poate şi alţi primarii vor trage foloase.

 

Reporter: Când v-aţi decis să candidaţi la funcţia de primar care a fost prima motivaţie?

 

Vultur Teodor: Aveam deja formată o reputaţie de bun gospodar la nivel de comună datorită funcţiilor în care am excelat în sectorul agricol, motiv pentru care mi-am propus ca prim obiectiv în administraţie, să ridicăm ştacheta şi să ajungem la valoarea care o aveam ca şi C.A.P. Întotdeauna am crezut în mine şi atunci am considerat că e momentul optim să exploatez potenţialul care l-am acumulat în câmpul muncii, în folosul comunităţii în care m-am format ca om.

 

Rep: De departe sunteţi cel mai longeviv primar din istoria comunei, spuneţi-ne câteva realizări pentru care credeţi că veţi rămâne în conştiinţa locuitorilor din Lunca?

 

V.T.: Ar putea fi multe şi aş putea să vă dau câteva exemple concrete. În primul mandat cred că cele mai importante realizări demne de menţionat au fost introducerea gazului metan în 1994 în toate satele aparţinătoare comunei Lunca în 90% din cele 1.100 de gospodării şi construirea unui Cămin Cultural în satul Frunzeni. În cel de-al doilea mandat am început demersurile pentru reţeaua de alimentare cu apă potabilă a satului Lunca, un obiectiv imperios care însă am reuşit să îl finalizez în cel de al treilea mandat, introducând apa de la Uzina de apă din Reghin printr-o Hotărâre de Guvern. În acelaşi mandat am reuşit să realizăm drumul comunal Frunzeni-Băiţa pe o lungime de peste 7 km, proiect finanţat prin fonduri SAPARD nerambursabile, drum care este într-o stare bună de funcţionare şi astăzi după 11 ani de la recepţia finală a lucrărilor. În mandatul cu numărul cinci aş aminti o realizare pe segmentul de învăţământ obţinând fonduri de la Banca de Investiţii Europeană, pentru Şcoala Generală din Lunca. Mai exact e vorba de o reabilitare termică în valoare de peste 280.000 de lei, investiţie care îi conferă astăzi un nivel de şcoală de municipiu. Apoi bineînţeles aş aminti şi de reabilitarea sediului Primăriei care funcţionează într-o clădire dată în folosinţă din 1939. Reabilitarea primăriei a cuprins şi o mansardare a clădirii care ne-a facilitat mărirea spaţiului de lucru, am beneficiat de construirea unei săli de şedinţe, birouri, sală de oficiere a căsătoriilor, plus o parcare cu o capacitate de 25 de locuri. Astăzi pot să spun că avem spaţiu suficient pentru cei 22 de angajaţi funcţionari publici, personal contractual şi muncitori necalificaţi. Tot în mandatul trecut aş aminti şi amenajarea unui teren sintetic cu nocturnă în satul Lunca prevăzut cu vestiare şi o mică sală de sport, investiţie realizată din bani de la bugetul local.

 

Rep: Într-adevăr aţi fost un primar foarte activ în toţi aceşti ani, dar ce ne puteţi spune de activitatea din actualul mandat?

 

V.T.: Nu aş putea să vă spun că în ultimul mandat am avut realizări deosebite, dar am reuşit să reabilităm Căminul Cultural din Lunca cu fonduri de la FDRAP şi am amenajat un teren sintetic în satul Băiţa prin fonduri de la bugetul local unde în acest an urmează să construim şi vestiare. Tot în acest an avem cuprinsă în bugetul local achiziţionarea unui buldoexcavator în proprietatea comunei pentru întreţinerea drumurilor comunale, investiţie care se ridică la circa 80.000 de euro cu TVA inclus şi a unei maşini cu benă, pentru utilitatea comunei.

 

Rep: Cum staţi la capitolul instituţii de învăţământ în Lunca?

V.T.: La ora actuală funcţionează în comuna noastră cinci Şcoli în 6 imobile şi 5 Grădiniţe toate cu autorizaţii de funcţionare şi cu salariile la zi. Avem apă potabilă în fiecare instituţie de învăţământ şi grupuri sanitare la standardele europene.

 

Rep: Câte dosare de ajutor social aveţi la nivel de comună?

 

V.T.: Comuna Lunca nu a fost foarte darnică cu ajutoarele sociale, chiar am respectat cu stricteţe legea întrucât nu am fost adepţii acestor tipuri de servicii. La noi pe nivel de comună avem circa 20 şi ceva de dosare, dar şi aceştia sunt selectaţi la “sânge”, adică oferite strict la persoane aflate în suferinţă sau au probleme într-adevăr serioase.

 

Rep: În ce proporţie de procente s-au eliberat titlurile de proprietate la Lunca?

 

V.T.: Vă spun că până în 2013 când a apărut Legea 165 s-au eliberat în proporţie de 95% din titluri, noi nu am avut probleme la acest capitol întrucât în comuna Lunca s-a mers pe vechile amplasamente. Aşteptăm deblocarea legii şi vom continua eliberarea titlurilor de proprietate conform prevederilor legale.

 

Rep: Am vorbit despre realizări şi despre proiecte de viitor. Există şi regrete în agenda dvs. de lucru?

 

V.T.: Categoric. Avem trei proiecte care din păcate nu am reuşit să le implementăm. S-au întocmit în anul 2000 şi 2004, dar din păcate s-au finanţat pe criterii politice şi eu nu le-am putut implementa pentru că nu am făcut parte dintr-un anume partid politic. Avem un proiect integrat pe comună, o asfaltare a satului Logic pe o suprafaţă de 5 km, o canalizare cu apă a satului şi o asfaltare a satului Sântu, proiecte care nu au obţinut finanţare pentru că eu nu am făcut traseism politic. Am totuşi o satisfacţie eu am rămas pe aceaşi funcţie, dar unii miniştri care au semnat diverse proiecte, contra unor beneficii personale, astăzi sunt arestaţi.