Municipiul Toplița a găzduit sâmbătă, 2 aprilie cea de a doua rundă de negocieri, discuții dintre localitățile care se întind pe raza Munților Călimani, din județele: Harghita, Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș, la care au luat parte reprezentanți ai Statului Român, oficialități ale județului Harghita, oficialități ale județului Mureș, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri.

”Călimani-Muntele care unește” este un proiect interjudețean, care vizează direcțiile strategice de dezvoltare a turismului, în zona munților Călimani.

,,Era absolut esențial să continuăm discuțiile demarate la Vatra DORNEI în urmă cu o lună, pentru discutarea problemelor existente, ținând cont de atacul fără precedent la care este supusă civilizația muntelui de câteva decenii încoace. Este de datoria tuturor Unităților Administrativ Teritoriale implicate în acest demers să se coaguleze din punct de vedere juridic într-o asociație, pentru că statutul de asociație deschide uși, putând fi accesate proiecte (pârtii de schi, spații agrement etc.) mult mai facil. Suntem cu toții consțienți de faptul că vor urma alte zeci de întâlniri până vom accesa si finanțări pentru comunitățile de la poalele Călimaniului, însă altă cale nu există. Va fi poate cel mai mare proiect inter-județean de la nivel național, însă ne înhămăm la un proiect de viitor, optimist pot spune, proiect strategic pentru comunitățile Călimaniului. Dacă la întâlnirea din 5 martie de la Vatra Dornei a fost prezent doar un reprezentant de marcă a Statului Român, doamna deputat Angelica Fădor (PNL), la întâlnirea de la Toplița s-au mai alăturat doi colegi parlamentari ai domniei sale, domnul Daniel Suciu (PSD), Deputat si Vicepresedinte al Camerei Deputaților, precum si deputatul Bende Sandor (UDMR). Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a fost de asemenea prezent la întâlnire. Primarul municipiului Toplița, domnul Dumitru Olariu a fost gazda evenimentului, moderatorul fiind, ca si la Vatra Dornei, subsemnatul, în calitate de inițiator al proiectului. Au fost prezenți într-un număr destul de mare primari din județele Suceava, Bistrița, Mures si Harghita, iar bucuria mi-a fost cu atât mai mare, ținând cont de susținerea și prezența unor reprezentați ai mediului de afaceri, respectiv, domnul Radu Lăzăroiu Director General Romaqua Group și domnul Dumitru Pardău, Director General Aqua Carpatica.,, declară Mihai Cioată, inițiatorul proiectului.

Primarul Municipiului Toplita, Dumitru Olariu spune despre proiectul ,,Călimani – Muntele care unește oameni și locuri,, faptul că ,,Am fost onorat să fiu gazda celei de-a doua întâlniri cu decidenții și primarii din județele: Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Suceava unde s-a discutat despre dezvoltarea, conservarea și modalitățile de colaborare în vederea valorificării optime a  Parcului Național Călimani. Viitorul depinde de perseverența, motivația și seriozitatea de care dăm dovadă azi!,,

Andrei Voda, consilier local în municipiul Toplița spune că ,,Este absolut esențial ca toate administrațiile de la poalele Masivului Călimanului să se pună la aceeași masă și să discute problemele existente, pentru ca ulterior să găsim soluțiile concrete. Față de întâlnirea din 5 martie, Toplița a mai făcut un pas în stabilirea căilor acces dintre părțile implicate. Și anume, chiar recent, am devenit proprietari a 7898 m de drum de exploatare agricolă (categoria de folosință conform legii), din arealul Bradul Ciont (reper, de la izvorul aflat mai sus de zona Lomaș, până la Stația Meteorologică Călimani), dar totodată s-a înscris în Cartea Funciară a Primăriei și două hectare de jnepeniș, de lângă izvorul Iezer, conform H.G. 1351/2001, anexa 9 – poziția 22. În urmă cu o lună eram în proces de întabulare, acum suntem proprietari. Trebuie să conștientizăm ce înseamnă un proces administrativ de reabilitare a unui drum aflat într-o stare de degradare avansată, și ulterior întreținerea lui. Nu suntem singura Primărie aflată într-o asemenea situație, și după ce vom primi și drumul forestier de 21 de kilometri, de la Direcția Silvică, vom putea spune că am depășit aspectele juridice în această speță. Momentan tehnic, ne putem ocupa doar de cel amintit în rândurile de mai sus. Chiar dacă dificultatea de reabilitare este una ridicată, importanța acestui drum este pe măsură.

Totodată, este de datoria tuturor Unităților Administrativ Teritoriale implicate în acest demers să se coaguleze și din punct de vedere juridic într-o asociație. Pentru că statutul de asociație deschide uși și poți accesa proiecte (pârtii de schi, spații agrement etc.) mult mai facil.

Reiterez ce spuneam și mai sus, toate aceste aspecte necesită timp. Cu toții cunoaștem particularitățile prezentului. Ne înhămăm la un proiect de viitor, și optimist pot spune, chiar strategic pentru comunitățile Călimanului.,,

În cadrul acestei întâlniri, inițiatorul proiectului, Mihai Cioată a anunțat faptul că s-a propus și s-au făcut deja demersuri în acest sens pentru înființarea unui post de jandarmerie montană la Neagra Șarului, precizând faptul că ,,domnul Basarab Bîrlădeanu – director al Parcului Național Călimani va pune la dispoziție, în sediul Parcului Național Călimani, sediu pentru jandarmeria montană.,,

Alexandru Bexa, primarul comunei Lunca Bradului ,,Sunt deschis pentru dezvoltarea turismului, în special partea de accesibilizare a drumului înspre Parcul Național Călimani. La ora actuală, accesul auto fiind interzis, restricționând pe cei care vor să intre în Parcul Național Călimani cu mașina. Vă dau două exemple: persoanele cu handicap și persoanele vârstnice, care vor să viziteze Parcul, dar singura posibilitate de acces pentru ei este motorizată. Din punctul meu de vedere ar trebui să se permită accesul motorizat, dar doar pe căile de acces existente, care au nevoie să fie și ele modernizate. Pe de altă parte ar trebui înăsprite sancțiunile pentru cei cu ATV-urile care depășesc acest drum de acces. Comuna Lunca Bradului, pe care o reprezint susține acest proiect,,.

Marius Lircă, primarul comunei Răstolița ,,În ultima perioadă m-am implicat foarte mult în ceea ce privește barajul de la Răstolița pentru care, alături de doamna deputat Dumitrița Gliga am început demersurile pentru planurile parcelare pentru expropiere. Am început dosarele de expropiere în anul 2017. Atunci nimeni nu ne-a spus că avem nevoie și de planurile parcelare pentru expropiere, dar am reușit anul trecut prin sistematizare cadastrală și sperăm ca în curând să avem avizul de la OCPI. Urmează afișarea de 60 de zile, apoi sperăm ca lucrurile să decurgă normal să putem da drumul la acest baraj. De asemenea ar fi bine dacă am putea face legătura între Răstolița și Colibița. Pe noi, drumul forestier de la Josenii Bârgăului, pe care l-am traverat și eu e circulabil. Sunt 50 de kilometri din Răstolița până în Colibița, peste munte traseu pe care l-am făcut personal.,,