Sânzâienele sărbătorite la Muzeul Etnografic din Reghin
Timpul a fost prietenul lor, al sânzâienelor permiţâdu-le organizatorilor să desfăşoare în data de 23 iunie un eveniment minunat dedicat Sărbătorii Sânzâienelor, intitulat „Noaptea de Sânzâiene” pus la cale de Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin. Moderatorii evenimentului au fost doi tineri talentaţi, Ionela Nădăşan şi David Crişan.
Despre semnificaţia Sărbătorii de Sânzâiene ne-a povestit Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin. „În 23 iunie e noaptea de Sânzâiene când conform tradiţiei aceste zâne frumoase ale văzduhului şi ale pădurilor coboară în această noapte pe pământ şi împart belşug ogoarelor, aduc puteri miraculoase plantelor de leac şi aduc sănătate bolnavilor. Ne-am gândit să marcăm această sărbătoare cu un eveniment prin care încercăm să ne apropiem de semnificaţia acestei sărbători, să le înţelegem şi să le trăim pentru că tot acest mister care există în jurul sânzâienelor, a dansului sânzâienelor şi frumuseţea lor inegalabilă, puterea lor nebănuită şi vindecătoare ne duce cu gândul şi sugerează de fapt puterea tainică a femininului. Am creat un program care este divers şi cuprinde prezentări de ii, dansul sânzâienelor care este un moment special pregătit pentru acest eveniment” spune Roxana Man.
Publicul s-a bucurat de scenete, ateliere în aer liber, de creaţie, standuri ale meşterilor populari, prezentarea unor obiceiuri, muzică folk, muzică populară. Prezentarea de ii a cuprins lucrări din colecţia privată, realizate de Adam Zamfira şi Lucreţia Cătană. „Lucrez cu mult drag, cu pasiune, cu tot sufletul aceste ii. Mă inspir din modelele populare vechi, adaug elemente noi pentru că nu îmi place să copiez exact, ci îmi place să-mi las amprenta în ceea ce realizez. Am avut plăcerea şi norocul să mă nasc într-o familie care lucra şi purta cu drag costumul popular şi de acolo dragostea pentru realizarea iilor tradiţionale” a precizat Lucreţia Cătană.
De asemenea, publicul a putut vedea şi o expoziţie de pictură, care aparţine Iuliei Romanţi.
Evenimentul se organizează de câţiva ani pentru că este o sărbătoare foarte frumoasă şi „ne face să ne gândim la sânzâienele care cuprind o lume mitică, imaginară care ne fac să ne gândim la vremuri de început, la conexiunea cu ritmurile naturii şi universul din care fac parte. Ele ni se dezvăluie ca nişte zeiţe, zâne foarte frumoase înzestrate cu calităţi extraordinare şi multă libertate, dar care de fapt sunt arhietipuri din conştientul colectiv şi care prin aceste calităţi pe care le au, ne spun despre natura noastră umană la care putem să ajungem doar dacă înţelegem şi acceptăm şi recurgem la intuiţia noastră feminină şi conexiunea noastră cu natura. Tradiţia spune că această sărbătoare a fost creată de o minte de femeie care şi-a dorit ca măcar o zi din an să fie doar pentru ea, să fie iubită de la distanţă, să fie frumoasă, seducătoare, dar interzisă, dorită, dar inaccesibilă. Tradiţia spune că trebuie să avem grijă cu sânzâienele pentru că ele sunt ca o oglindă a sufletului” a adăugat Roxana Man.
În fiecare an publicul este tot mai numeros pentru că se simte bine alături de organizatori, iar asta nu poate decât să încurajeze organizatorii, impulsionându-i să organizeze în fiecare an cu aceeaşi dorinţă şi bucurie acest eveniment.