Familia la Balul Insuratilor de la Reghin
Familia la Balul Însuraților de la Reghin
De 10 ani încoace, familia Gliga Vasile Ghiorghe a oferit tuturor iubitorilor de folclor, cadrul optim de reîntoarcere în sânul tradițiilor. În primul sfârșit de săptămână al lunii februarie, sute de oameni îmbracă portul popular pentru a intra în atmosfera balului, care a devenit din 2010, marcă înregistrată. Reghinul devine, preț de 2 zile, locul în care straiul popular este vedeta, iar participanții revin cu drag de fiecare dată pentru a intra în contact cu tradiția, cu rădăcinile noastre, pentru a juca, socializa, dar și pentru a-și reînnoi garderoba populară.
Balul Însuraților de la Reghin a devenit un fenomen la care iau parte sute de participanți, din diverse zone ale țării și nu numai. De-a lungul anilor, la bal au venit și străini, pentru că au aflat că tradițiile noastre sunt cele mai frumoase, dar și pentru că au văzut că știm să ne mândrim cu ele și le păstrăm la loc de cinste.
A X-a ediție a Balului Însuraților a avut ca temă familia. În sânul familiei, tradiția nu se pierde, prin intermediul familiei, lăsăm cea mai de preț moștenire urmașilor noștri, identitatea națională. Prin intermediul familiei, oferim dragostea pentru aproape, dar și ne păstrăm legați de rădăcini. Tema Familiei a fost reprezentată cu cinste de artiștii care au evoluat pe scenă, alături de urmașii lor: Marius Ciprian Pop a cântat alături de fiica sa, Antonia, Sorin Pantea alături de fiica Sorana, precum și Dan Fulop alături de fiul său David, care ne-au oferit momente intense, în care am redescoperit faptul că familia e cea care ne unește și ne protejează, indiferent de situație. În familie s-a venit la bal, alături de partener, alături de copii, părinți și bunici. Familia a fost cea care a urmărit în fața micului ecran, fie pe televizor, fie prin intermediul internetului, cele două zile de bal transmise în direct de Ardeal TV. Familia e cea care nu ne lasă să uităm de unde am pornit. Toate aceste lucruri au fost simțite de participanții din acest an la Balul Însuraților.
Meșteri populari de seamă
Balul Însuraților este prilejul ideal pentru a ne etala portul popular. Dacă la început, participanții nu erau atât de numeroși, iată că după zece ediții, numărul lor însumează câteva sute. Fenomenul creat de organizatori i-a revigorat pe meșterii populari, astfel că iile, cătrințele, opincile, năfrămile și multe alte articole vestimentare populare au denevit obiectele pe care le confecționează din nou. Expuse pe perioada balului, acestea și-au găsit proprietarii, semn că tradiția nu a fost dată uitării. Pe lângă acestea, icoanele au reprezentat o altă atracție a Balului Însuraților, pentru că icoana reprezintă Familia Sfântă. Cinste lor, celor care își exprimă dibăcia în a crea veritabile opere de artă, fie că vorbim de port popular, fie că vorbim de accesorii pentru acesta.
Surprize pentru invitați
În fiecare an, organizatorii se întrec în a le oferi participanților cât mai multe momente inedite, care să îi stârnească la joc și voie bună. De-a lungul anilor, s-a putut petrece pe melodiile oferite de Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Grigore Leșe, Veta Biriș și mulți alții, în acest an, participanții au fost invitați la joc de Mariana Deac, Gheorghe Turda, Ioan Dordoi și Felix Gălan. Ca de fiecare dată, nu doar veteranii cântecului popular au fost aduși în prim plan, ci și tinerii care au demonstrat că vocea și talentul lor merită să fie pus în centrul atenției. Andra Ioana Matei, „o moldoveancă ce ne-a rupt în două” așa cum a precizat Mihai Moldovan, rapsodul nostru popular, Alisa Toma, o absolventă a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, Georgiana Pușcaș ce a arătat că evoluția ei pe calea cântecului e una pozitivă, dar bineînțeles și tinerii din Grupul Zori de Zi, din Vadu Izei, Maramureș, Ansamblul Artistic Profesionist Transilvania din Baia Mare, alături de care au jucat Ansamblurile din zona noastră: Ibășteana, Hodăceana și Moștenitorii Hodacului.
Balul…de-a lungul anilor
Acum 10 ani, un grup de 10 oameni, la inițiativa familiei Gliga, au pornit totul. Pe terasa familiei Gliga, în câteva seri la rând, s-a pornit un bal care avea să devină în timp, motorul de pornire al unor astfel de evenimente și în alte zone. Scânteia a fost la Reghin, iar de aici Sovata, Sighișoara, Lunca, Chiheru au readus în calendarul activităților culturale, acest bal care nu face altceva decât să bucure lumea întreagă. La început, participanții au fost atrași de portul popular și bucatele alese tradiționale. Apoi, organizatorii au propus mesenilor momente de reîntoarcere la tradiție, prin prezentarea de filme în care actori erau mesageri ai portului popular și al tradițiilor. Freamătul creat prin scoaterea din lada de zestre a costumelor populare a reprezentat un alt fenomen. Îngălbenite de trecerea anilor, unele roase de molii, altele uitate prin canapeie, ținutele au fost readuse la viață prin intermediul Balului Însuraților. Dacă la început, erau costume ce reprezentau zona noastră, de-a lungul anilor, participanții au creat o adevărată paradă a portului popular, aducând la Reghin straie din toate zonele etno-folclorice ale țării.
An de an, numărul participanților a crescut. La început, petrecerea de la Balul Însuraților se desfășura pe parcursul unei nopți. Apoi, numărul solicitărilor a crescut, ajungând ca în scurt timp, doritorii să nu mai poată fi primiți, iar refuzul acestora a îndemnat familia Gliga să ducă Balul Însuraților la un alt nivel, unul în care și-au propus să nu mai refuze nicio solicitare. De atunci, sâmbăta și duminica sunt zilele de bal. Unii au pornit la drum, și au rămas în continuare, alții, s-au îndrăgostit de bal pe parcurs. Pentru a fi reamintite edițiile anterioare ale balului, pereții au fost tapetați cu fotografii care ne-au oferit o imagine de ansamblu a faptului că anii au trecut, dar amintirile frumoase din timpul Balului Însuraților vor dăinui în timp. La fel cum și frumusețea portului popular nu va fi dată uitării.
Și mai există o vorbă: o dată-n viață măcar, trebuie să mergi la Balul Însuraților de la Reghin, asta dacă îți iubești rădăcinile.
Alexandra COTOI