De curând am intrat în posesia unei fotografii inedite pusă la dispoziţie de Rodica Bogdan, nepoata reghineanului Florea Bogdan, inginer deputat şi prefect al Judeţului Mureş. Fotografia realizată cu peste 80 de ani în urmă îl înfăţişează pe Florea Bogdan stând lângă maşina Regelui Carol al II-lea în gara din Reghin, venit la o partidă de vânătoare de cerbi pe Valea Gurghiului teren cu glorioase tradiţii vânătoreşti, care în anii 30 era considerat cel mai splendid teren de cerbi din Europa. Nu e un secret faptul că reghineanul Florea Bogdan avea relaţii strânse cu Casa Regală a României, care după intrarea României în Primul Război Mondial l-a însărcinat prin Marele Cartier General să organizeze în Regiunea Borsec un centru de informaţii şi contraspionaj. În 1936 i s-a conferit din partea Regelui Carol al II-lea Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică aceluiaşi Florea Bogdan, pe atunci căpitan la Cercul de Recrutare Tecuciu pentru colaborarea cu corpul Voluntarilor Ardeleni Bucovineni. Pornind de la fotografia din arhiva personală a ing. Florea Bogdan şi mergând pe firul evenimentelor din istoria Casei Regale am mai descoperit că fotografia datează din anul 1933. În toamna acelui an, jubileul de 50 de ani al Castelului Peleş prilejuia la Sinaia ample serbări în cinstea mai multor musafiri din ţară şi străinătate, printre care şi Regele şi Regina Iugoslaviei. Invitaţia Casei Regale a României era completată în acest context şi cu o vânătoare regală de cerbi în judeţul Mureş pe domeniul de la Lăpuşna organizată la cele mai înalte standarde ale vremii.

 

Regina şi Regele Iugoslaviei invitaţi de Regele Carol al II-lea la o vânătoare de cerbi la Lăpuşna

 

Presa judeţeană, regională şi naţională a mediatizat în ample articole detaliile vizitei suveranilor, motiv pentru care în 28 septembrie, dimineaţa de la ora 7.00, tot Reghinul şi oficialităţile judeţului erau pregătiţi să primească trenul cu capetele încoronate şi apropiaţii Casei Regale, în frunte cu primarul oraşului Ioan Popescu, care deţinea şi calitatea de administrator al terenului de vânătoare regal Gurghiu. O mulţime de reghineni au coborât spre gară. Cordoanele de jandarmi au oprit mulţimea la distanţa prevăzută de protocoalele Casei Regale, neavând acces pe peron decât reprezentanţii, oficialităţi, jurnalişti şi fotografii printre care se afla şi reghineanul Georg Heiter care se pare că a imortalizat şi fotografia din arhiva familiei Bogdan, publicată în premieră naţională. O altă fotografie preluată din revista „Carpaţii” înfăţişează suveranii şi adjutanţii lor coborâţi din somptuosul salon al trenului regal. Din fotografie reiese că Regele Carol al II-lea şi iluştrii oaspeţi au fost primiţi în gară cu Garda de Onoare. Aclamaţi îndelung de populaţie, au coborât din tren la 7.20, pe rând, Regele Carol al II-lea însoţit de Regele Alexandru şi Regina Maria alintată Mărioara a Iugoslaviei. (Principesa Mărioara, era fiica regelui Ferdinand al României şi a Reginei Maria, s-a căsătorit în 8 iunie 1922, cu Alexandru I Karagheorghevici pe atunci Regele Serbiei). Majestăţile Regale erau însoţite de alţi oaspeţi de seamă în premieră la Reghin, Alteţa Regală Principele Friederich I. De Hohenzollern şi Maxine Ducroq, preşedintele Consiliului Internaţional de vânătoare. (Organizaţie fondată chiar de el care reuneşte în prezent peste 25 de ţări). Din suită mai făceau parte marele maestru al vânătorilor regale şi preşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Antoniu Macionyi, Generalul Constantin Ilasievici – Mareşalul Palatului, Baronul Hallberg secretarul principelui Friederich de Hohenzollern, D. Dimnik maestru de vânătoare al Curţii Regale iugoslave, colonelul August von Spiess directorul Vânătorilor Regale, Eugen Bianu inspector de poliţie, Şeful Siguranţei şi Ştefan Boer inspector regal de vânătoare. În gara din Reghin oaspeţii au fost întâmpinaţi de mulţime, într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi în frunte cu prefectul judeţului Mureş Dr. Ioan Vescan, care urând bun sosit în numele populaţiei din judeţ, a oferit M.S. Reginei Iugoslaviei un superb buchet de trandafiri albi. Se mai aflau pe peronul gării frumos împodobite generalul D. Georgescu, colonel de brigadă Gr. Boerescu, ing. Florea Bogdan, etc.

Regele Carol a împuşcat un Cerb capital de 16, arbitrat de preşedintele Consiliului Internaţional de Vânătoare, la 195 de puncte

 

Din articolul „Mugetul de cerbi 1933” semnat de redactorul şef Ionel Pop publicat în Nr. 11 din 1933 în Revista „Carpaţii”, aflăm că Ioan Popescu, primarul Reghinului a fost cel căruia i-a revenit sarcina aranjării evenimentului şi maratonul de vânătoare al suveranilor. După ce au fost debarcate maşinile din trenul regal, au luat drumul Lăpuşnei, de curând reparat după stricăciunile inundaţiilor din primăvară. Din nr. 36 din „Gazeta Mureşului”, aflăm că suveranii, după ce s-au întreţinut cu reprezentanţii judeţului şi oraşului, au pornit pe Valea Gurghiului însoţiţi de Prefectul de atunci, Dr. Ioan Vescan. „Pe drum, populaţia satelor şi şcolilor din comunele Iernuţeni, Gurghiu şi Ibăneşti, în frumoasele costume româneşti au aclamat cu entuziasm pe suveran şi oaspeţi. La intrarea în aceste comune, vrednicii români înălţaseră minunate porţi de triumf din brad, împodobite cu steaguri româneşti şi iugoslave şi au ieşit cu mic cu mare să îi întâmpine pe înalţii oaspeţi.” Din acelaşi articol al revistei „Carpaţii” aflăm cum se desfăşura o partidă de vânătoare organizată în 1933 pentru familia regală şi câţi cerbi au reuşit să doboare în 7 zile de vânătoare.

 

„În 29 septembrie dimineaţa, la orele 6:45 cade primul cerb, un 12 bun, sub glonţul Magnum (8 x 60) al Majestăţii Sale Regele Carol. Seara, în faţa Lăpuşnei, Regele Iugoslaviei urmăreşte un cerb bun. La o distanţă mare, peste 200 de metri, cerbul primeşte în spată glonţul măiestrit plasat. Un cerb de 14”, scrie redactorul şef al revistei „Carpaţii”. ,,30 septembrie dimineaţa în Sirod, pe o ceaţă groasă, orele 5.40. Majestatea Sa Carol apropie un cerb. Urmărit extrem de greu, din pricina câmpului de vedere îngust. Pe o culme se desenează, neclară silueta cerbului. Împuşcătură grea. Totuşi cerbul chitează net glonţul, sare, se vede gonind vre-o zece paşi apoi dispare. Ajunşi la locul împuşcăturii, îi aud bătăile şi horcăielile de moarte şi îl găsesc în apropiere. Cerb capital de 16, arbitrat de dl. Ducrocq (preşedintele Consiliului Internaţional de Vânătoare) la 195 de puncte.

M.S. Regele Alexandru împuşcă în faţa Lăpuşnei un 16 capital. M.S. Regina Mărioara, sora lui Carol al II-lea, care l-a însoţit pe soţul ei regele Alexandru al Iugoslaviei nu s-a mulţumit să îşi observe fratele şi soţul în acţiune şi a vânat şi ea un cerb. „Regina Maria aşteaptă un cerb într-un observator. Cum cerbul mugeşte în loc, departe, coboară, îl apropie la 150 de metri şi îl doboară cu o puşcătură bună, spată jos, pe superbul purtător de 14 clenciuri”, se precizează în articol.-

Mai aflăm că în faţa Lăpuşnei, baronul Hallberg a doborât un cerb de 14, iar maestrul Vânătorilor Regale iugoslave Dimnik a împuşcat primul cerb din Carpaţi, pe Sirod. „În 30 septembrie seara pleacă Majestăţile Regale Carol, Alexandru şi Maria, neîngăduiţi de îndatoririle lor, să mai prelungească bucuriile Lăpuşnei”. Ceilalţi musafiri rămân pe terenul Regal de la Gurghiu sub găzduirea lui Ioan Popescu primar al Reghinului şi a paznicilor de vânătoare Iacob Iacob, Gliga Dumitru şi Gheorghe Niculici. Astfel că, în 1 octombrie Principele de Hohenzollern împuşcă în Borta un cerb capital (14 ramuri, 9 kg), colonelul Spiess în faţa Lăpuşnei unul de 14. Principele de Hohenzollern îşi întregeşte tabloul în 2 octombrie cu un cerb de 12 la Sirod şi în 14 octombrie cu unul de 14 foarte bun, la Tălianu. Iar în 3 octombrie baronul Hallberg dobândeşte în faţa Lăpuşnei un bun trofeu de 16. Vânătoarea celor 10 cerbi s-a desfăşurat într-o atmosferă senină relevând excepţionale calităţi vânătoreşti la înalţii stăpâni. La finalul articolului se aduc elogii Dr. Ioan Popescu în calitate de administrator al terenului Regal de la Lăpuşna şi paznicilor de vânătoare „în primul rând brigadierului Iacob Iacob, Dumitru Gliga şi lui Gheorghe Niculici, pentru sufletul şi truda, care o pun în îngrijirea acestui teren. Ca o meritată recompensă, Majestatea Sa Regele Iugoslaviei a conferit d-lui. Colonel Spiess şi d-lui Popescu înalte decoraţii şi a acordat decoraţii personalului de pază”. Vremuri frumoase care nu se vor mai întoarce niciodată pentru Reghin şi pentru Valea Gurghiului, dar merită cercetate şi prezentate pentru aceia dintre dumneavoastră care iubiţi şi sunteţi curioşi de istoria meleagurilor pe care le trăim.