La 50 de ani de la trecera în nefiinţă a ing. Florea Bogdan, fost deputat, prefect al judeţului Mureş şi ctitor al primului liceu românesc din Reghin, urmaşii i-au scos la vânzare vila construită de acesta în anul 1911.

Imobilul situat pe strada Mihai Viteazu nr. 105, fostă strada Magazinului nr. 929-b, a fost retrocedat în 2007 urmaşei familiei, mai precis nepoatei Rodica Bogdan care locuieşte în Bucureşti. Imobilul este format din 9 camere, are 355 de mp construiţi, 130 de mp subsol şi 1500 mp de grădină. Preţul cerut de urmaşi este 200.000 de euro. Preţul nu este unul exagerat comparativ cu valoarea istorică a acestei construcţii în perioada interbelică în Reghinul Săsesc. O parte din reşedinţa inginerului a fost transformată în 1912 în sediul Băncii Populare „Cerbul”, apoi în 1923 o aripă a imobilului a fost transformată în prima Tipografie Populară românească din oraş. Tipografia, pe lângă tipăriturile comerciale, jurnalele de modă şi revistele literare, a editat şi săptămânalul “Glasul Poporului” prima gazetă românească din ţinutul Reghinului a cărei colecţie, se află în arhivele Academiei Române de la apariţia sa din 1923 şi până la încetare în 1931. Timp de 8 ani, publicaţia a fost finanţată de Florea Bogdan care era directorul ziarului şi în paralel deţinea şi funcţia de Inspector regional la Serviciul Apelor pe Regiunea VIII Ardeal.

Vila Bogdan a avut oaspeţi de seamă ai Culturii Naţionale şi politicii româneşti

 

În această casă au poposit mai multe personalităţi ale României în vizite oficiale şi neoficiale precum Octavian Goga (poet şi prim-ministru al României), Alexandru Averescu (mareşal al României, general de armată şi comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial), Meisner (Ministrul Drumurilor şi Lucrărilor Publice), Dumitru Tilică Burileanu (Guvernator al Băncii Naţionale a României), dr. Fay Josef (deputat de Odorhei), Traian Moşoiu (general român în Armata Română, în perioada 1918-1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei), Constantin Sbârcea (tatăl celebrului compozitor, pianist şi scriitor George Sbârcea) etc.

Din memoriile inginerului aflăm că ,,Vila Florea Bogdan” a fost bombardată în Primul Război Mondial de armata română din cauza faptului că în turnul reşedinţei era instalat un ,,observator inamic,, al trupelor de ocupaţie germană. În 1953 Florea Bogdan a fost dat afară din casă şi mutat cu soţia într-o casă dărăpănată, de unde îşi priveau fostul imobil contruit după propriul plan arhitectural. Mai târziu vila a devenit sediul de CAP şi beciul vilei depozit de fructe, apoi s-au perindat diferiţi locatari interpuşi, membri ai P.C.R. după care o parte din imobil a fost transformat în instituţie de învăţământ preşcolar (grădiniţa PP Nr. 3, care a funcţionat în clădire până în noiembrie 2011). În 1969, în podul casei lui Florea Bogdan a fost găsită o carabină şi o cutie cu 500 de cartuşe netrase de către Laszlo Boer, pe atunci un copil în vârstă de 13 ani, care s-a urcat în turnul casei să prindă lilieci. Arma şi muniţia au fost ulterior preluate de Securitate, care au reuşit să distrugă şi o parte din caietele cu memorii ale inginerului Florea Bogdan şi mai multe fotografii personale care azi ar fi putut aduce informaţii preţioase despre istoria locală.

 

Reparaţii morale pentru un patriot local redus la tăcere de comunişti

 

Ca o reparaţie morală adusă inginerului Florea Bogdan, Primăria Municipiului Reghin în colaborare cu Marin Şara director al Bibliotecii ,,Petru Maior” la acea dată, în 17 noiembrie 1995 au amplasat o placă comemorativă pe casa construită de această personalitate a Reghinului pe care încă stă scris “În această casă a locuit ing. Florea Bogdan 1876-1965. Publicist, luptător pentru unitatea poporului român, membru al Astrei, ctitor al primului liceu românesc din Reghin, deputat şi fost prefect al judeţului Mureş”. În 21 mai 2003 Şcoală Generală nr. 6 a primit numele Gimnaziul “Florea Bogdan”, iar în perioada 18 octombrie 2014 la ,,Cea de-a 109 – a Adunare Generală a Asociaţiei Culturale Astra” organizată la Reghin, a fost lansată cartea ,,Memorii,, Florea Bogdan (1876-1965), lucrare editată sub auspiciile Despărţământului Reghin al Astrei coordonată de conf. univ. dr. Bogdan Grămescu şi prof. Marin Şara.