Primăria municipiului Reghin, Consiliul local, Biblioteca Municipală „Petru Maior”, Liceul Tehnologic „Ioan Bojor”, au organizat în perioada 22 – 23 mai 2015, la sala pentru activităţi a bibliotecii, prima ediţie a Colocviului Naţional „Ovidiu Bojor”, cu tema „Să trăim sănătos”. Unsprezece personalităţi şi cercetători din domeniul medicinei alternative au prezentat cărţi şi lucrări ştiinţifice care mai de care mai incitante. Colocviul s-a bucurat şi de prezenţa renumitului academician, farmacist dr. Ovidiu Bojor, de origine reghinean care la finalul conferinţei „Fitoterapia tradiţională şi modernă”, ne-a acordat un interviu.

 

Rep: E o mare onoare pentru Reghin să vă aibă anul acesta pentru a doua oară prezent acasă şi nu ca simplu musafir ci în calitate de om de ştiinţă. Spuneaţi în cadrul conferinţei că peste 80 % din boli se datorează medicinei de sinteză şi terapiei de sinteză, acesta este un semnal de alarmă că medicina modernă este în pericol?  

O.B.: Da, aşa este. În opinia mea un medicament de sinteză nu este altceva decât un corp străin introdus într-un organism viu cu toate efectele lui. Gândiţi-vă ce am făcut în ultimii 100 de ani, în loc să aprofundăm acest minunat laborator al naturii, biosinteză, fotosinteză, sinteza viului. Fiindcă aceste medicamente străine corpului uman acţionează rapid pentru inimă, ficat sau plămâni însă distrug alte organe şi dau peste cap tot biochimismul organismului uman. Cel mai grav lucru este că generaţiile actuale de cercetători acum se ocupă cu fabricarea de medicamente care să trateze bolile produse de vechile medicamente.

Rep: Aţi fost curios vreodată să aflaţi cine au fost strămoşii dvs. direcţi? Să vă construiţi arborele genealogic?  

Ovidiu Bojor: Da eu mi-am reconstituit arborele genealogic şi pot să vă spun că nu întâmplător m-am născut la Reghin. Aici au trăit şi bunicii şi străbunicii mei, aici este înmormântată şi mama mea Aurora. În „De bello galico”, Tomul XIII, Iulius Cezar, menţionează pentru prima dată de tribul Boiorum, „celţi cu coif, cu două coarne de bou pe el”, foarte buni luptători. Din acest trib celtic, născut undeva prin anul 50 înainte de Hristos, mă trag şi eu. Originile celtice ale mele au fost demonstrate de înaintaşii mei prin intermediul unor îndelungi cercetări şi pe baza documentelor existente, ce fac referire la tribul „Boiorum” al ,,Bojoreştilor”. Am din secolul al XIV-lea până la naşterea băiatului meu, arborele meu genealogic schiţat pe un desen de aproape 2 metri. În 1470 am câştigat sânge latin, după ce una dintre descendentele noastre s-a căsătorit cu un emigrant italian pe nume Andrea Palimetii, deci nu sunt dac, nu sunt trac, sunt celt şi se vede asta şi după fizionomie.

Rep: Viaţa dumneavoastră privată a fost întotdeauna un subiect tabu. Acum însă dacă tot vorbim de arborele genealogic şi trăsături de familie, îmi permit să vă întreb dacă aveţi nepoţi şi strănepoţi?

O.B.: Am un băiat în vârstă de 40 de ani specializat în Relaţii Economice Internaţionale şi design care încă din păcate nu are copii.

Rep: Aveţi o mulţime de cărţi scrise, peste 200 de conferinţe ştiinţifice, o sumedenie de brevete şi articole publicate în toată lumea, în cele peste 9 decenii de viaţă, şi totuşi vă întreb privind în urmă mai există lucruri în viaţa dvs. care trebuie inventariate?

O.B.: Încă două lucruri lipsesc, inventarierea brevetelor, lucrărilor şi articolelor publicate de mine în presă şi definitivarea testamentului meu ştiinţific. Vreau să îmi desăvârşesc ideile din minte pe care să le las sub forma de teme de studiat pentru cei care vor urma să nu se piardă. Iar eu sunt convins că multe din teoriile mele vor putea fi puse în practică de generaţiile viitoare.

Rep: Tot mai des este vehiculată ideea de a fi propus pentru premiul Nobel, pentru ,,insulina vegetală” o descoperire care ar putea vindeca diabetul. În ce stadiu vă aflaţi cu cercetările pe acest produs naturist?

O.B.: Da, este adevărat este vorba de insuveg care a fost inventat de mine şi este recomandat în special în diabetul de tip II şi ca adjuvant în diabetul de tip I. Acest produs a fost medaliat cu aur la Salonul Internațional al Invențiilor de la Geneva. Eu am cesionat invenția zece ani la Orăştie, însă nu mi-a plăcut cum au lucrat în laboratoarele de acolo pentru că nu au respectat întocmai formula şi procedeele de extracţie şi am retras produsul. La 1 aprilie anul acesta a expirat brevetul şi atunci denumirea îmi aparţine pentru că eu am inventat-o, iar acum lucrez la o formulă de două ori mai bună decât a insuvegului şi sper ca în noiembrie-decembrie anul acesta să scot pe piaţă acest nou produs, brevetat sub denumirea de ,,insuveg-forte”.

Rep: Ovidiu Bojor este un model pentru multe generaţii, însă din toate personalităţile pe care le-aţi cunoscut de-a lungul vieţii care au fost mentorii dumneavoastră spirituali?

O.B.: Am avut de-a lungul vieţii două tipuri de mentori spirituali şi intelectuali şi am fost un discipol ascultător. Am avut mentori ştiinţifici în special profesorii de liceu şi profesori universitari şi ca mentori spirituali mai mulţi înalţi prelaţi bisericeşti, precum episcopul Ioan Suciu, Monseniorul Vladimir Ghika, părintele Arsenie Boca şi aşa mai departe. Fără modele în viaţă poţi să îţi construieşti un sistem de false valori şi atunci ajungi să te bucuri de un succes fals. Eu le doresc tinerilor să se lipească de oameni bogaţi spiritual şi să se ancoreze în frânghiile puternice ale iubirii şi credintei, în valorile adevărate şi neschimbătoare ale vieţii.

Rep: Domnule academician, peste 6 luni veţi împlini 92 de ani şi vorbiţi ca un om care parcă nu îmbătrâneşte niciodată. Aveţi aceeaşi greutate de 60 de ani, cum reuşiţi să vă menţineţi în formă? Dezvăluiţi-ne un secret?

O.B.: Eu nu concep noţiunea de bătrâneţe, eu sunt veşnic tânăr, chiar dacă faţa se mai brăzdează cu timpul, adevărata tinereţe e în sufletul meu şi cred că ea se simte în relaţiile mele cu ceilalţi. Cea mai importantă regulă după care mă ghidez în viaţă este regula celor trei opt, opt ore de muncă activă, opt ore de odihnă activă. Înseamnă să facem ce ne place mai mult în viaţă, mişcare, muzică, dans. În aceste 8 ore avem libertatea de gândire pozitivă şi 8 ore de somn pentru refacerea celulei nervoase. Iar în ceea ce priveşte alimentaţia servesc 5 mese pe zi, fiecare la interval de 3 ore.