Organizat în fiecare început de primăvară în ziua de Sf Gheorghe, primul târg din an de la Vătava a adunat şi în acest an comercianţi veniţi nu doar din localitate, ci chiar şi din alte judeţe. Un exemplu este nea Gheorghe, venit de la Bistriţa la târgul de la Vătava pentru prima dată. A adus cu el curele, chimire, hamuri, clopote, biciuri şi multe alte produse necesare animalelor “Am venit aici în speranţa că voi vinde ceva să câştig bani, dar slabe şanse. Nu prea se cumpără, că nu-s bani la oameni, dar în general cei interesaţi cumpără hamuri şi chimirele. Preţurile sunt negociabile, pornesc de la 60 de lei”

Tot aici l-am întâlnit şi pe Arpad, venit de la Praid cu bulgări de sare pentru animale. Preţurile la kilogram sunt de 60 de bani, iar un bulgăre de sare ajunge la 50 de kilograme. “Bulgării se pun pe păşune ori în grajdurile de animale. Eu fac piaţa de 12 ani, dar la început era mai bine pentru că erau mai multe animale. Puţin cam slabă piaţa deocamdată, dar cum apare mai multă lume cred că o să meargă mai bine” ne-a declarat Arpad.

Caii – pasiunea locuitorilor de pe Valea Gurghiului

“Târgurile nu mai sunt ce au fost odată”, asta mi-au spus mulţi dintre cei cu care am discutat, motivând atât lipsa banilor cât şi împuţinarea animalelor din ograda omului de rând.

Alta vale, alt târg. De data aceasta la Gurghiu. Şi aici, în fiecare an, de Sf Gheorghe, locuitorii de pe Valea Gurghiului îşi dau întâlnire pe păşunea de la intrarea în comună. Aduc cu ei ce au mai de preţ: animalele. Acestea sunt aşezate lângă căruţe, la îndemâna celor care vizitează târgul. Comercianţii cu zâmbetul pe buze, sunt încrezători că vor pleca acasă fără marfă. Însă, mulţi din cei care au ajuns la târg, au plecat exact aşa cum au venit: cu mâinile în buzunar, venit, văzut, plecat! Cei care au avut noroc şi au vândut ce au adus cu ei s-au arătat mulţumiţi, alţii mai puţin norocoşi au rămas doar cu întrebatul.

Faţă de ediţiile anterioare, în acest an Târgul de la Gurghiu, s-a dovedit a fi perioada cailor din simplul motiv că prezenţa lor ca număr a fost impresionant de mare.

O parte din cei prezenţi au poposit la târg pentru a servi o porţie de mici şi pentru a se întâlni cu prieteni nevăzuţi de mult, fără a da prea multă importanţă evenimentului în sine. Poate din acest motiv unii au numit acest eveniment Târgul Prieteniei.