muzey

Săpunul de casă – nostalgie străveche

Traversăm o perioadă dificilă, care nu ne permite să ne desfăşurăm şi să organizăm evenimente ca altă dată. Totuşi, într-un număr restrâns, Muzeul Etnografic din Reghin a organizat, la jumătatea lunii octombrie, o şezătoare desfăşurată în curtea instituţiei. Acest tip de şezători au la bază transmiterea anumitor meşteşuguri şi generaţiilor tinere. 

IMG_20201015_104132

Săpunul de casă a fost de această dată scos în prim plan, cei prezenţi desluşind astfel tainele acestui meşteşug atât de vechi. În prezent, prea puţini sunt cei care mai folosesc săpunul de casă. Fie din pricina mirosului specific, fie din pricina alinierii la modernism.  „Mama, vecina mea şi în principiu cam toată lumea, la ţară făcea pe vremuri săpun de casă, doar acum, în vremurile acestea nu se mai prea face. Săpunul de casă era singurul pe care-l foloseau la spălat hainele. Tot ce se spăla, se spăla cu săpun de casă, inclusiv oamenii se spălau cu săpun de casă. Tata şi bunica chiar dacă apăruseră şampoanele se spălau tot cu săpun de casă şi se clăteau cu apă cu oţet.  Prepararea săpunului de casă nu este o treabă foarte grea, „există o reţetă după care se face. De exemplu, aici am pus 3 kg de unsoare veche, uşor râncedă, două kilograme de oase goale şi un kg de sodă caustică. Acestea sunt proporţiile pentru o porţie. Peste ele am pus o găleată de apă rece şi încet, încet se fierbe. În timpul procesului de fierbere se dezintegrează oasele, grăsimea şi-apoi încet se transformă într-o pastă.  Când este gata, se separă pe acest băţ, se depune, se va separa în bucăţi, iar deasupra vor apărea pârâiaşe de leşie. Şi-atunci săpunul e aproape gata. Lăsăm până a doua zi în ceaun, când îl tăiem cu un cuţit, în bucăţi pătrate pe care le punem la uscat. Neapărat trebuie să folosim mănuşi de protecţie. Vreau să vă spun că în trecut, oamenii dacă aveau o eczemă, se spălau cu săpun de casă. Ori în apa de spălat puneau un pic de leşie pentru a se trata de râie” ne-a povestit Maria Culcear din Maioreşti.

De această dată, au ales să facă un alt fel de săpun de casă, unul parfumat. Când a fost gata şi luat de pe foc, săpunul de casă a fost turnat în tăvi, adăugându-i-se arome diferite, precum lavandă, mentă, busuioc ori trandafiri.  „Este o perioadă destul de dificilă. Nu ne-am mai întâlnit în şezători ca altădată, dar am zis să ne întâlnim cât vremea de afară ne mai permite, iar măsurile care se impun să le respectăm. Am venit cu o ofertă de cocă în cuptor cu brânză, cu ceapă. Ne-am gândit să facem şi un atelier de săpun. O să vină o clasă de elevi de liceu, plus noi, fetele tinere din şezătoare care nu am văzut cum se făcea săpunul de casă. Înainte, femeile de la ţară făceau săpun de casă şi chiar şi acum mai sunt în anumite gospodării unde se mai face.  Era folosit la spălatul rufelor, al corpului şi la spălatul părului. Era apreciat pentru calităţile asupra sănătăţii şi frumuseţii. Şi poate în felul acesta vom inspira. Ştiu că după acest atelier nu o să facă toată lumea săpun acasă, dar poate în felul acesta îi vom stimula să aleagă produse naturale, bazate pe ingrediente care vin direct din natură. Femeile făceau săpunul de casă după Ignat, cu untura de la porcul care era atunci sacrificat şi cu sodă caustică. Sperăm să fie educativ atât pentru copii, cât şi pentru noi, femeile din şezătoare” a declarat Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

IMG_20201015_112013

De la şezătoare nu a lipsit tanti Maria Bucin Crişan din Sânmihaiu de Pădure, care a pregătit la cuptor cocă cu brânză şi cu ceapă. „Bunica Maria, cum îi spunem noi,  de la Sânmihaiu de Pădure vine în şezători de câte ori poate şi îi permite sănătatea” a adăugat Roxana Man. Directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin a menţionat faptul că îşi propune ca pe viitor să mai facă astfel de ateliere, dar care din pricina actualelor condiţii, vor fi organizate în online. „Ne-am dori ca până la iarnă să mai facem un atelier de creat lumânări sculptate, dar care va fi organizat online. Va fi fără public. În această perioadă ne-am mutat puţin scopul nostru educativ în mediul online. Încercăm să promovăm acolo şi să facem cunoscute tehnici, metode, procedee pe care şi noi prin intermediul unor oameni de la sat, le descoperim”.  

121578931_3524444744278684_6311256643074310291_o

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*