product_group-bg4

Hodaia cu tincturi, poţiuni şi sănătate

Raluca Olaru a pornit recent o afacere cu produse naturale pentru îngrijirea masculină şi unisex, pe care le produce doar din plante din flora spontană.
Având la bază cunoştinţe din medicina tradiţională, dar şi din cea modernă, Raluca Olaru reuşeşte să îmbine reţetele străvechi, moştenite în familie de peste patru generaţii, dând viaţă unor produse deosebite, naturale, potrivite pentru îngrijirea de zi cu zi.
Am descoperit proiectul Hodaia din întâmplare, căutând cu totul alte produse. M-am lăsat condusă de instinct şi am căutat date despre Raluca, cea care aveam să aflu că este în spatele acestor produse. Norocul a făcut ca în aceeaşi zi să am ocazia de a mă întâlni cu ea. E drept, pe fugă, dar bucuria şi nerăbdarea de a afla povestea din spatele acestui proiect au fost prea mari încât să mai amân momentul.

despre_olareasa2

Raluca Oraru

 

Produse cu plante din flora spontană

104482823_599607084012118_5520924077568382422_o
Lansat în plină pandemie, în portofoliul Hodaia se găsesc diferite produse precum poţiuni tradiţionale pentru îngrijirea naturală a pielii, produse pentru păr şi barbă, produse pentru bărbaţi, produse unisex şi săpunuri. Concret, poate fabrica orice produs din plante medicinale: ape florale, tincturi, unguente, uleiuri de masaj, de corp, de faţă, ser pentru faţă, săpunuri, ceaiuri. Un aspect important la produsele pe care le comercializează este şi faptul că se folosesc ambalaje reciclabile. Totodată, Raluca Olaru spune că se numără printre puţinii producători care cumpără materie primă doar din România  „M-am tot interesat şi am descoperit că în stilul în care eu lucrez mai este o singură firmă în România. Ei au deja clientela formată. Ingredientele pe care eu le folosesc sunt doar din România, nu iau importuri, excluzând un singur ulei, a căror seminţe sunt tot de la noi, doar că este prelucrat în Ungaria. În curând o să-mi achiziţionez presă de ulei şi-atunci o să îl fac eu. Dar în rest, tot ce produc are la bază  ingrediente şi plante cultivate şi culese de mine ori de micii producători. Am o marjă de profit foarte mică din cauza asta. La unele produse am doar 5 – 6 lei marjă de profit, dar important este pentru mine să existe pe piaţă produse care sunt făcute cu plante din flora spontană, pentru că noi avem peste 1500 de plante medicinale, dintre care la vreo 900 este dovedit ştiinţific că au anumite efecte. Ar fi păcat să tot importăm ingrediente sau să cumpărăm produse cu ingrediente exotice doar pentru că sună pompos şi au multă reclamă. De exemplu, cum ei au uleiul de cocos, la fel avem şi noi nuca sau cătina, iar aceasta din urmă nu o poţi compara cu nimic din ce există în lume. E una dintre plantele cele mai active medicinal, mai ales pentru piele, conţine aproape toate mineralele şi vitamilele de care noi avem nevoie. E o plantă minune pe care eu o folosesc în multe dintre produsele mele. E greu de obţinut uleiul de cătină şi este şi foarte costisitor, e anevoioasă munca, dar merită tot efortul. Mă bazez foarte mult pe calitate, nu pe cantitate, motiv pentru care atunci când culeg plantele mă duc cât mai departe. De exemplu, am fost 20 de km până în Călimani pentru a strânge sunătoare. A durat o zi întreagă pentru a strânge două coşuri de sunătoare, dar ştiu că asta poate avea efectul cel mai înalt pe care poate să îl aibă ea pentru că e dintr-un mediu cât mai curat, departe de orice sursă de poluare. Şi cam la fel fac cu aproape toate plantele”  precizează Raluca Olaru.

Produse de îngrijire pentru bărbați

product_group-bg4
„Am început afacerea pentru că am observat că în România sunt puţini producători de produse de îngrijire pentru bărbaţi. Eu fac produse pentru bărbaţi şi o gamă unisex” mărturiseşte Raluca, precizând că afacerea a fost deschisă dintr-o nevoie de a-şi finanţa un proiect non-profit de suflet, pe care îl are într-un sat din judeţul Mureş pentru a duce mai departe moştenirea medicinii tradiţionale. „Acolo am gospodăria, unde încerc să multiplic plante medicinale pe cale de dispariţie şi să le replantez în zonele în care au dispărut. Asta pentru că se face agricultură în exces în zona asta şi dispar foarte multe plante. Până şi sunătoarea în unele locuri o găseşti doar la marginea drumului, dar în zonele în care ar fi dus-o cel mai bine a dispărut pentru că se decopertează păşuni. Când le scot din zonele cu risc le replantez direct în zone apropiate de terenul respectiv, dar acolo unde consider că terenul nu va fi arat. Încerc să nu le duc prea departe de zona în care cresc pentru că altfel aş intra prea adânc în natură şi aş modifica-o” menţionează Raluca Oraru.
Paşii în lumea miraculoasă a plantelor i-au fost ghidaţi de bunica ei, de unde Raluca a moştenit dragostea faţă de natură. „Ultima în familie a fost bunica alături de care eu am crescut, ea era vraci în Moldova. Pe vremea aceea nu era cea mai mare plăcere pentru mine să umblu pe coclauri şi să strâng plante din care să fac tot felul de leacuri, dar în timp a devenit o pasiune. Ca meserie am ales cultura şi artele, dar cumva rădăcinile tot m-au tras spre natură. După ce am terminat în 2009 facultatea, m-am reapucat mai intens de partea de folclor medical, etnobotanică, etnomedicină şi am început iarăşi să îmi vizitez bunica şi să mă reînveţe lucrurile pe care mi le spunea când eram mică. Am făcut multă cercetare pe teren pentru că mă interesa să văd cât mai mulţi vraci, să văd şi alţii cum se folosesc de aceleaşi plante” spune Raluca, care-mi dezvăluie că la vârsta de cinci ani a făcut prima tinctură şi la şase ani primul săpun.
Aşa a început totul. S-a implicat mai ştiinţific pe acest domeniu, a studiat autodidact farmacie şi medicină. Apoi, după facultat, a plecat în Germania unde a continuat studiile alături de studenţii de la facultatea de medicină. „În ţară mai făceam săpun, pictam să mă pot întreţine la facultate. În străinătate am făcut primele ateliere cu copii mici, unde mă axam mai mult pe partea ecologică, importanţa protejării naturii. Am văzut că merge frumos cu grupuri, apoi au  urmat ateliere despre cum se folosesc corect plantele medicinale, urmate de ateliere de bază despre cum să faci un unguent, o tinctură, un ulei. Astfel am reuşit să ies  din cochilia mea în care făceam doar pentru mine, prieteni şi familie şi am început să fac şi pentru străini”.

Întoarsă acasă, şi-a dat seama că e momentul să facă ceva cu toate cunoştinţele acumulate. „Am putut să intru pe piaţă doar după ce am reuşit să mă încadrez în legalitate cu tot ce înseamnă autorizaţii. Nu m-am gândit că o să fie aşa de complicat şi costisitor, dar asta nu înseamnă că e imposibil. Au durat foarte mult actele pentru că eu deja produsele le aveam dezvoltate. Am zeci de reţete pentru un produs, dar eu le-am ales pe cele mai potrivite pentru uz general. Înainte de a scoate la comercializare un produs, îl trimit la Ministerul Sănătăţii pentru a fi certificat, dar şi pentru a fi testat dermatologic. Încerc să patentez fiecare produs, fiecare reţetă. Sunt reţetele mele pe care eu le-am dezvoltat”
Raluca face des naveta între gospodărie şi Topliţa, unde are laboratorul, locul unde sunt prelucrate plantele. La gospodărie are o parte din plantele care nu supravieţuiesc la munte, iar la Topliţa are plantele medicinale care sunt mai puternice, cele care nu supravieţuiesc la zona de câmpie. „Am noroc cu soţul meu care mă ajută mult la gospodărie. A fost nevoie ca pentru fiecare produs să avem certificat de producător, de culegător. Pentru fiecare ingredient ai nevoie de analize. La produsele pe care nu le avem încă scoase la comercializare, suntem în proces de obţinere a acestor acte. Toate produsele pe care le produc sunt naturale. Singurul produs la care folosesc chimicale este săpunul, care conţine şi sodă caustică. Nu este săpun adevărat fără sodă indiferent de cine ce ar zice. În rest, toate produsele mele se pot mânca” menţionează Raluca.

De unde numele?

despre_casa
Povestea numelui e simbolică și începe în 2016, când eram în căutarea unui cuib pentru a putea da naștere acestui proiect. Așa am ajuns în Hodaia, un sat în prag de dispariție în județul Mureș, lângă Fărăgău în care mai locuia un singur domn, foarte bătrân. În anul următor, Hodaia a rămas fără ultimul locuitor, iar casa lui a fost dărâmată și transformată în teren agricol. Hodaia a mai rămas acum vie doar în sufletele noastre. N-am reușit să salvăm cătunul de care am prins drag, însă numele lui ne-a inspirat în mod neașteptat. Ne-a dus cu gândul la hodaie, un cuvânt care, în zona Transilvaniei, înseamnă odaie, dar și gospodărie, stână, vatră a satului. Deși nu are o origine clară, acest cuvânt simbolizează rădăcinile noastre, sursa bucuriei și liniștii sufletești.” povesteşte Raluca chiar pe site-ul unde îi găsim produsele.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*