WhatsApp Image 2019-07-23 at 13.56.30(2)

Săpături arheologice la Brâncoveneşti

În urmă cu aproximativ o lună, o echipă de muncitori în frunte cu Panczel Szilamer – arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Mureş, s-au apucat de săpat în imediata apropiere a Bisericii Reformate din Brâncoveneşti. Aceştia au descoperit fundaţia turnului bisericii, turn care se pare că nu a fost insă construit niciodată. Odată cu aceste săpături, au fost descoperite şi fragmente de vase romane. Despre aceste săpături şi istoria din spatele bisericii aflaţi în interviul de mai jos:

WhatsApp Image 2019-07-23 at 13.56.29(1)

Rep.: Despre ce este vorba mai exact?
Panczel Szilamer: Cercetările pe care le desfăşurăm la Biserica Reformată de la Brâncoveneşti fac parte dintr-un amplu proiect de cercetare coordonat de Asociaţia Pósta Béla şi finanţat de Eparhia Reformată din Ardeal. Scopul este de a cerceta zece biserici speciale, monumente istorice de o valoare inestimabilă prin diferite metode arheologice care stau la dispoziţia noastră. Asta înseamnă cercetări non-invazive, diferite măsurători geofizice, ridicări topografice, fotogrametrie 3D, dar şi prin cercetări arheologice.
În 2017 am reuşit să identificăm o structură monumentală la intrarea de vest a bisericii, şi-atunci ne-am decis să deschidem o suprafaţă mai mare pentru a cerceta acest obiectiv. Ne-am bucurat foarte mult să identificăm fundaţia turnului bisericii, care se pare că niciodată nu a fost finalizat. Se pare că la scurt timp după finalizarea bisericii ori chiar paralel cu construirea ei, exista un proiect de a construi şi un turn pentru această biserică. Este o structură cu ziduri de peste un metru lăţime, care probabil din motive financiare lucrările au fost abandonate, astfel încât niciodată nu a mai fost finalizat.

Rep.: Care ar fi datarea acestei fundaţii?
P.S.: Considerăm că este construit în prima jumătate a secolului XVIII sau sfârşitul secolului XVIII, asta va trebui să lămurim cu ajutorul colegilor de la istoria artei, care în momentul de faţă desfăşoară cercetări în arhivele din Târgu-Mureş şi Cluj. Este o structură pe care ne dorim să o prezentăm vizitatorilor. O parte din acest proiect, tocmai asta îşi doreşte, şi-anume valorificare cât mai bună a acestor monumente istorice.
Dimensiunile exterioare sunt de 6 x 6 metri. Noi am ajuns cu săpăturile la o adâncime de aproximtiv un metru, dar se pare că fundaţia continuă până la un metru şi jumătate. Era o fundaţie extrem de solidă, suntem pe panta unui deal şi tocmai acesta ar fi motivul pentru faptul că s-au decis să facă o fundaţie atât de solidă pentru a nu fi probleme cu alunecările de teren.

Rep.: Există documente oficiale care să ateste intenţia construirii acestui turn ?
P.S.: Se pare că la un moment dat a existat şi un contract, la sfârşitul secolului XVIII, între un antreprenor şi comunitatea reformată pentru a construi un turn cum este cel de la Biserica din Praid. În schimb, dintr-un anumit motiv, contractul a fost reziliat şi nu s-a mai finalizat construirea turnului. Totuşi, având în vedere structurile arheologice găsite, eu l-aş data mult mai devreme şi-anume în prima jumătate a secolului XVIII.
Au existat tentative de a construi acest turn şi prin anii 20, 30 în schimb tot timpul a intervenit ceva şi nu s-a putut ridica, astfel încât biserica a rămas fără turn până în momentul de faţă.

Rep.: Ce materiale au fost folosite?
P.S.: Se pare că s-a utilizat mult material refolosit, am găsit în structura zidului şi cărămizi şi ţigle romane, dat fiind faptul că biserica în sine a fost construită în zona aşezării, a vicus-ului militar roman, legată de castrul auxiliar din vecinătate.

Rep.: Ce se va întâmpla după ce veţi finaliza lucrările?
P.S.: Sperăm ca arhitecţii care se ocupă de acest proiect de reabilitare, să găsească o soluţie adecvată acestui monument pentru a prezenta rezultatele cercetărilor noastre. Ne gândim la o marcare pe suprafaţă a acestor ziduri, care să nu afecteze structurile descoperite. Inclusiv dacă se doreşte, se poate construi o clădire de protecţie deasupra lui pentru a se putea vedea structurile turnului. Noi venim cu propuneri, arhitecţii trebuie să le pună în practică. Cercetările nu se termină aici. Tot materialul arheologic recoltat trebuie inventariat, prelucrat. Abia după intervine partea intelectuală a muncii noastre, facem rapoarte, trebuie să publicăm rezultatele. Noi ne bucurăm că am reuşit să descoperim o structură bine conservată şi că am putut să mai adăugăm o pagină în istoria acestei biserici. Preotul Bisericii Reformate din Brâncoveneşti ne-a sprijinit foarte mult. Tot imboldul acestei cercetări a venit de la dânsul. La cererea comunităţii şi a preotului am început cercetările.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre Biserica Reformată din Brâncoveneşti?
P.S.: Biserica a fost finanţată de familia Kemeny. Există o datare extrem de precisă, anii 20 din secolul XVIII fiind finanţată de Vai Anna, care era soţia unuia dintre Kemeny. Ea s-a angajat să construiască o biserică mai aproape de curtea familiei, deoarece se plângea că cealaltă biserică era prea departe. Maniera în care s-a finalizat biserica şi interiorul cu decoruri extrem de rafinate în stil Rococo este un argument în plus pentru acest patronaj nobiliar, care, să spunem, a durat până la mijlocul secolului XX.

WhatsApp Image 2019-07-23 at 13.56.31

Rep.: Se fac lucrări de reabilitare a bisericii?
P.S.: Da! În acest moment biserica se renovează, deşi nu are probleme structurale majore. Există un mobilier extrem de valoros care are nevoie de recondiţionare deoarece au trecut 250 de ani de când a fost realizat.  Există o populaţie activă cu multe tradiţii. Pe timp de iarnă nu se ţin slujbe în biserică deoarece nu există sistem de încălzire, dar pe timp de vară şi sărbătorile importante se ţin în biserică.

Rep.: În timpul săpăturilor s-au descoperit fragmente de vase romane….
P.S.: Da! Acestea ne pot povesti mai mult despre dieta romanilor, despre relaţiile comerciale pe care le aveau. Unele sunt pentru servit băuturi, altele sunt pentru mâncare. Unele sunt vase de transport. Fragmentul acesta pe care-l vedem este de la un recipient de mari dimensiuni în care se transporta ulei sau vin de calitate, probabil din zona mediteraniană. Era foarte important ca romanii să aibă acces la ulei de măsline şi la un vin de calitate cum erau obişnuiţi. Piese întregi apar în morminte unde se depuneau aceste vase. În schimb, ceea ce găsim noi într-o locuinţă, sunt acele vase sparte pe care oamenii le-au aruncat. Toate fragmentele găsite intră în colecţia Muzeului Judeţean şi vor fi inventariate. Sperăm ca de acum încolo, oricine este interesat de acest material poate să cerceteze. În colectiv avem şi o colegă care este specialistă în ceramică romană şi atunci ar fi cumva contribuţia ei la această cercetare să indentifice formele majore, să facă o statistică pe baza căreia noi o să putem să tragem concluzii pertinente.
Ne bucurăm foarte mult atunci când oamenii ne caută şi ne arată că au găsit lucruri interesante pentru că, ăn ultima vreme, colecţia Muzeului s-a îmbogăţit datorită unor donaţii de la persoane private sau de la semnalări de situri arheologice. Judeţul Mureş este foarte mare, sunt aproximativ zece arheologi la muzeu, dar nici măcar pentru fiecare sat nu putem aronda un arheolog.

Rep.: Apropo de acest aspect… Cum sunt văzuţi detectoriştii, să le zic aşa, de arheologi?
P.S.: Există două categorii de detectorişti. Sunt acei vânători de comori care practică ilegal aceste activităţi, care sunt infractori, dar sunt în schimb şi arheologi amatori, voluntari care ne ajută în munca noastră de zi cu zi, semnalându-ne descoperirile pe care le fac, predând conform legii Muzeului sau Primăriei sau Direcţiei de Cultură descoperirile importante. Ne gândim la ei ca la nişte parteneri, iar din partea Muzeului Judeţean Mureş este întotdeauna o deschidere către acei oameni entuziaşti care respectă legislaţia şi nu activează în siturile arheologice. Există o listă, repertoriul arheologic, unde se poate verifica dacă există ori nu un sit. Noi am profitat foarte mult în munca noastră de cercetare de această colaborare şi nu consider că ar trebui toţi detectoriştii trataţi ca nişte infractori, în schimb cei care încalcă legea, trebuie pedepsiţi sever.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*