Centrul de Reabilitare a Animalelor Sălbatice – Spitalul Animalelor

În Târgu-Mureş există de aproximativ nouă ani un Centru de Reabilitare a Animalelor Sălbatice, fiind printre puţinele existente în ţara noastră. Astfel de Centre mai există în oraşe precum Bucureşti, Zărneşti şi Neamţ. Centrul are un coordonator, care se ocupă de primire, hrănire şi telefonul verde – Sajnár Gyorgy şi un medic veterinar Borka Levente, se ocupă de patologia şi chirurgia animalelor sălbatice: păsări, mamifere şi chiar ţestoase.
Există un număr de telefon 0722.533.816 la care orice persoană care găseşte un animal rănit, poate suna pentru a comunica locul şi să trimită o fotografie pentru a se putea identifica specia şi bineînţeles vor primii indicaţii despre cum să pună mâna pe acel animal. Reprezentanţii Centrului vor încerca să acţioneze în regim de urgenţă, să vă pună în legătura cu medicul voluntar din zona respectivă ori dacă nu, veţi fi rugaţi să trimiteţi animalul la Târgu-Mureş. „Deseori oamenii trimiteau aceste animale la grădinile zoologice. Acest Centru este un fel de Spital al animalelor sălbatice. Nu suntem finanţaţi. Facem asta din bani proprii. De exemplu Pasărea ajunge la Târgu-Mureş, Gyuri o duce la doctor, apoi o ducem la Sânsimion unde avem voliere foarte mari, unde zboară, se recuperează, apoi o eliberăm în natură. Păsările au o şansă dacă ajung la noi.” spune Iulia Vizi.
Anul trecut Centrul a primit 1500 de apeluri din toată ţara, aproape 180 de păsări primite pentru reabilitare în Târgu-Mureş şi Sânsimion pentru care s-au folosit peste două tone de mâncare. Un exemplu recent este cazul unui uliu păsărat plin cu lipici. Acesta a fost găsit în Oradea într-un ţarc de câini cu aripile pline de lipici, probabil de la o capcană de şoareci. Acesta a fost salvat de o femeie care a contactat Asociaţia Milvus, iar pasărea a fost adusă la Târgu-Mureş. Din păcate, a fost nevoie ca uliului să i se scurteze aripile, însă acesta s-a recuperat foarte bine astfel încât au fost necesare doar câteva zile pentru ca pasărea să fie eliberată. „În ultima lună a anului, am primit şapte cazuri noi: un ciuf de pădure şi un uliu păsărar cu aripi rupte, un huhurez mare şi un huhurez mic cu probleme la aripi, o strigă şi o cucuvea slăbite, un şoim călător care a supravieţuit unei operaţii, dar care a decedat din cauza unei infecţii fungice. În decembrie anul trecut am primit 28 de apeluri din mai multe judeţe” spune Iulia Vizi.
„Multe apeluri vin şi din zona Reghinului din acest motiv este bine ca oamenii să ne cunoască şi să ştie că pot apela cu încredere la noi. Primăvara abundă căprioarele aduse la centrul nostru. Oamenii salvează căprioarele degeaba pentru că din moment ce omul a atins puiul de căprioară, mama nu îl mai primeşte. Asta este marea problemă. Tocmai din acest motiv, dacă nu sunt rănite ar fi bine să le lăsăm acolo unde le găsim, în natură pentru că acolo este locul lor”.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*