_MG_3923

Maestrul Feri la a 95 – a aniversare

Minunată mai e şi vara asta cu toate miresmele ei, parcă e mai frumoasă şi mai rodnică decât anul trecut şi ca în alţi ani. Fenomenele meteorologice care au speriat în bună măsură mulţi oameni din unele ţări din Europa, dar şi din unele localităţi din sudul ţării noastre, pe noi ne-au ocolit şi parcă ne dă sentimentul că suntem oarecum protejaţi de forţele naturii dezlănţuite, dar cu siguranţă şi de forţa Divină care ne apără şi ne păzeşte de rău. Oare de ce? Suntem noi mai răi sau mai buni decât alţii? Nu ştim asta şi numai bunul Dumnezeu o ştie. El ne apără şi ne păzeşte de cele rele. Poate că numărul oamenilor buni în aceste locuri ale noastre este cu ceva mai mare decât a celor răi, în comparaţie cu cei din alte locuri! S-ar putea ca balanţa să se încline în favoarea celor buni tocmai că noi aici pe aceste meleaguri deosebit de frumoase suntem foarte diversificaţi, de toate etniile, de toate culturile şi de toate religiile, trăind aici în pace şi bună armonie. Dacă ar fi aşa, atunci cu bună seamă s-ar înscrie cu prisosinţă în rândul oamenilor buni şi prietenul meu de o viaţă, Maestrul JORGA  FRANCISC.

_MG_3874
Din păcate, timpul neiertător îşi pune tot mai mult amprenta pe viaţa lungă şi frumoasă trăită în mijlocul nostru de Maestrul Feri. Are şi acum la fel ca altădată acelaşi aer cald, aceeaşi seninătate şi bunătate sufletească, aceiaşi ochi albaştri care încă mai disting frumosul din jurul său, ceea ce-l face să se simtă fericit şi împlinit mai ales în faţa şevaletului, care este templul său, este locul unde se simte bine şi îl ţine în viaţă. Aici încă mai pictează şi acum opere de o deosebită frumuseţe şi măiestrie. Când îl vizitez este foarte fericit şi îmi povesteşte cu mare drag tot felul de fapte petrecute în anii tinereţii şi chiar ai copilăriei şi uneori se scuză că vorbeşte prea mult, dar parcă simte nevoia să-mi spună cât mai multe , să nu rămână nimic nerostit. Îl privesc cu căldură, cu multă dragoste ca pe un frate de-al meu mai mare şi mai înţelept şi îmi pare tare rău că nu pot petrece mai mult timp cu el. Dar vremurile astea ne aleargă pe toţi ca pe nişte adevăraţi bezmetici, încât nici nu mai ştim de ce alergăm şi mai ales până când! Observăm tot mai des cum ne mai apare un nou rid, o nouă zbârcitură sau un nou junghi, care ne macină şi ne mai trezeşte la realitate. De fapt prietenul meu Feri, cu mulţi ani în urmă îmi spunea că dimineaţa când te trezeşti, dacă nu îţi apare un junghi nou, ceva nu este în regulă. Cred că a avut mare dreptate.
Privindu-l pe Maestrul FERI la această venerabilă vârstă, pe care puţini dintre noi o vom cunoaşte, îl compar cu o candelă sfântă din care încet, încet s-a consumat uleiul de măsline şi acum abia mai pâlpâie, abia mai clipeşte. Este trist, dar este adevărat. Puterile încep să-l părăsească, merge tot mai greu şi mai nesigur. Doar mintea îi este ageră şi sufletul curat şi nealterat. Aş fi deosebit de fericit să mai am prilejul să mai scriu articole despre viaţa şi activitatea sa măcar până la vârsta de o sută de ani. Cine ştie însă viitorul ce ne va rezerva mie sau lui, numai Dumnezeu le ştie pe toate.
Până atunci mă alătur tuturor prietenilor şi familiei sale, urându-i multă sănătate şi bătrâneţi mai uşoare şi vă promit să vă prezint măcar numărul şi titlul operelor artistice pe care o să le realizeze de acum încolo.
LA MULŢI ANI DRAGĂ FERI ŞI TE IUBIM MULT!
10 iulie 2018
95 de ani de viaţă

George TRIPON       

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*