sdr

Mark Endre – „am preluat această funcţie cu sufletul curat şi să fac treabă”

Viceprimarul Municipiului Reghin, Mark Endre a preluat această funcţie la scurt timp după alegerile locale din 2016. Despre funcţia pe care o deţine şi despre alte lucruri ce ţin de administraţia oraşului, ne vorbeşte în interviul de mai jos.

Rep.: V-aţi dorit această funcţie?
Mark Endre: În perioada cât am fost consilier în mandatul trecut, sincer să fiu, nu mi-am dorit această funcţie şi nu mă aşteptam. A fost să zic aşa, o surpriză. Ca orice partid, noi am sperat că vom câştiga alegerile, nu a fost să fie, şi-atunci au urmat discuţiile între partide. Acela a fost momentul în care am fost propus, eu fiind numărul doi pe lista UDMR la alegerile locale. Am cugetat două zile şi două nopţi până am putut să cântăresc situaţia cu bune şi cele negative, care urmau după această decizie. Am decis până la urmă să accept, iar partidul m-a susţinut.

Rep.: Ca cetăţean e uşor să critici conducerea. Cum se vede administrarea primăriei, acum, din această funcţie?
M.E.: Se vede cu totul diferit. Am avut alte păreri chiar şi când am fost de cealaltă parte a baricadei, consilier local. Este totul mult mai greu decât pare. Am preluat această funcţie cu sufletul curat şi să fac treabă. Am avut părinţi şi bunici, care au lucrat pentru societatea din Reghin încercând să facă lucruri bune. Aşa am considerat şi eu că trebuie să îi urmez şi am preluat această funcţie cu speranţa să fac ceva bun. Dar da, e greu, nu e aşa de simplu pe cât pare, parcă e un teren mlăştinos. Ceea ce vrei să faci, proiectele în care vrei să investeşti banul public cât mai la vedere, cât mai sănătos în oraşul tău. Perioada de inerţie este foarte mare, iar asta este deranjant. Ca exemplu, sensul giratoriu de pe Gurghiului, un proiect simplu, dar care a durat aproape doi ani. Un proiect uşor, fără dificulţăţi, în schimb am avut nevoie de două avize de la Ministerul Culturii şi Ministerul Apărării Naţionale, care au lungit treaba foarte mult, peste doi ani am aşteptat să primim avizele. Sunt proiecte, mai ales cele europene, care au durată lungă până devin eligibile, până se dă startul pentru execuţia lucrărilor trec doi – trei ani. Aşa suntem şi în cazul de faţă, avem câteva proiecte, care aşteptăm să fie finanţate, să putem demara lucrările.

Rep: Să vorbim puţin despre atribuţiile dumneavoastră ca viceprimar.
M.E: Da, am destul de multe atribuţii pe care le-am primit prin dispoziţie de primar, printre care asistenţa socială, autoritate publică locală, poliţia locală, achiziţii, pieţe,  bazele sportive.

Rep.: Sunteţi mâna dreaptă a primarului. Cum este relaţia dumneavoastră în calitate de viceprimar cu primarul Municipiului Reghin, Maria Precup, având în vedere că sunteţi şi din partide diferite?
M.E.: Eu sunt practic, înlocuitor de drept al primarului. Când dânsa lipseşte, atunci mi se deleagă şi atribuţiile pe care nu le am. Dat fiind faptul că am fost cerut şi rugat să intrăm în această coaliţie, iar prin felul meu de a fi, nu pot să am o relaţie rea. Eu zic că avem o relaţie constructivă şi din această relaţie nu pot să rezulte decât lucruri bune din care cetăţeanul să câştige, până la urmă.

Rep.: Aveţi deja o perioadă bună de când deţineţi această funcţie. Aţi schimba ceva în instituţia primăriei?
M.E.: E nevoie de mai multă eficienţă, aş debirocratiza puţin sistemul. La taxe şi impozite se poate plăti deja online. Pentru a răspândi ideea că nu toată lumea trebuie să stea la coadă, s-au împărţit flayere pentru ca lumea să înţeleagă că este mult mai util şi mai avantajos. La birouri, să zicem că sunt cinci oameni, aici nu toţi trag căruţa în aceiaşi direcţie sau cu aceiaşi eficienţă. Alături de doamna primar, încercăm să găsim o soluţie de a evalua angajaţii noştri, cu o firmă externă, care incognito, fără să ştie angajaţii, să apară cineva în control, ca un client obişnuit. Cam aşa ceva ne-am dori să putem implementa pentru că, bineînţeles, când intrăm noi în birou se comportă într-un fel, când vine un străin se comportă altfel.
Sunt birouri unde volumul de muncă este foarte mare, cum este de exemplu cel de asistenţă socială, unde sunt momente când e explozie, vin asistaţii sociali, diverse cazuri de anchetă, astfel că sunt solicitaţi la maxim. Sunt şi birouri unde doar cu fluctuaţii. La registrul agricol încep campaniile cu APIA, aşa că acolo, de dimineaţa până seara vin fermierii pentru adeverinţe şi diferite acte necesare pentru depunerea dosarelor.

Rep.: Credeţi că am reuşi cumva să responsabilizăm cetăţeanul?
M.E.: Nu ştiu noi ca administraţie în ce măsură am putea să îi responsabilizăm, însă cei şapte ani de acasă sunt platforma necesară pentru orice cetăţean, asta este baza. Dacă omul nu este educat de acasă, dacă nu are simţul civic şi nu cunoaşte bunele maniere este foarte greu să-i îndreptăm noi. Încercăm să-i amendăm, tot timpul le recomand celor de la poliţia locală să fie mai exigenţi, să fie mai mult pe teren. Mai ales pe liziera oraşului, pe lângă păduri, să vedeţi ce se întâmplă. Există oameni cărora degeaba le dai amenzi pentru că dacă-i execuţi, nu au nimic şi rămâne în debitul nostru amenda şi nu facem altceva decât să ne încărcăm. Ori sunt oameni care se rușinează când i-ai prins aruncând ceva, dar legea e valabilă pentru toţi şi trebuie sancţionaţi.

Rep.: Primăria Târgu-Mureş intenţionează deschiderea unei gropi pentru deşeurile din construcţii. O astfel de soluţie cred că ar fi binevenită şi la noi. Ce am putea face să-i ajutăm şi noi pe reghinenii care vor să scape de aceste deşeuri? Pentru că până la urmă am scăpa lizeierele pădurii de gunoaie…
M.E.:  Da, este o temă pentru care purtăm discuţii de mai bine de un an cu doamna primar. În primul rând trebuie să identificăm un teren, un spaţiu adecvat, care trebuie să fie aprobat şi de cei de la Mediu pentru că nu o să fie o groapă, pe care să o astupăm, ci va fi o platformă betonată, împrejmuită cu gard, unde se va depune molozul contra unui preţ simbolic, după care, dacă există solicitări pentru acesta pentru umplutură la fundaţii, să-l putem oferi. După ce vom identifica acest spaţiu şi vom avea toate avizele, putem demara un proiect în acest sens. E o necesitate şi o solicitare a cetăţenilor pe care sperăm ca anul acesta să putem să o finalizăm.

Rep.: Ce credeţi că i-ar mai lipsi Reghinului?
M.E.: Ducem lipsa unei piste pentru biciclete, zone de agrement, complex sportiv, cinematograf, zonă industrială conform standardelor care cât de cât să satisfacă toate nevoile unui investitor străin.

Rep.: Ce proiecte are Reghinul pentru anul acesta?
M.E.: Avem proiecte pe care unele nu le-am putut finaliza anul trecut şi le preluăm anul acesta, dar şi proiecte pe care vrem să le demarăm anul acesta, cum ar fi extinderea zonei Axente Sever unde vrem să lărgim spaţiul prin expropierea unei clădiri pentru că de obicei se creează ambuteiaje din pricina maşinilor de mare tonaj şi se creează discomfort.  Avem apoi un proiect pentru străzile Ierbuş şi Salcâmilor din fonduri guvernamentale, un proiect prin PNDL pentru canalizare şi reabilitare drum. Este o lucrare necesară pentru că acolo este tot traficul greu, iar drumul arată foarte rău. Lumea ne atacă că nu suntem conştienţi cum arată, dar circulăm şi noi zilnic pe acolo. A fost anotimpul rece când lucrările nu au putut fi demarate. Momentan o să facem lucrări de plombare pentru că nu merită să investeşti mult pentru că urmează acele lucrări de canalizare şi asfaltare.  Hala Agroalimentară care este în faza de licitare a lucrării undeva prin luna martie-aprilie se va licita, şi cel târziu în mai să înceapă lucrările, dacă timpul ne va permite. Este un proiect frumos, vom fi şi noi civilizaţi, fără să mai vindem totul în aer liber la tarabe.
Cu cinematograful ne chinuim pentru că am depus un proiect care a suferit foarte multe modificări şi am fost nevoiţi să luăm totul de la zero din pricina cerinţelor de la ISU după incendiul de la Colectiv. Avem acum un studiu de fezabilitate care este în elaborare la Bucureşti şi sperăm să avem cât mai repede avizele. În cartierul Apalinei urmează modernizarea străzilor Cimitirului şi Margaretelor, aici este lucrarea licitată, aşteptăm vremea bună. Sunt două străzi destul de lungi.
Se vor face lucrări şi la  blocul 57 din cartierul Unirii, o platformă betonată pentru parcări şi tot ce ţine de acel bloc. Avem şi câteva loturi de stradă, cum ar fi strada Muncitorilor care trebuie asfaltată şi unde am dat de multe necunoscute care ne-au împins foarte mult în perioada de iarnă şi nu am putut finaliza lucrarea. Strada Câmpului este şi ea pe listă, un proiect în valoare de 5 milioane de lei pentru care aşteptăm finanţare. Pe Câmpului avem multe cereri, am terminat canalizarea şi acum sper să putem aşterne covor asfaltic.

Rep.: Stadionul Avântul ar fi un loc minunat pentru a face un centru sportiv la standarde europene…
M.E.: Pentru a putea obţine fonduri europene sau guvernamentale, singura lor cerinţă este să avem acces auto direct, lucru care ne lipseşte momentan pentru că variantele care le avem acum, prin parc şi zona Kaufland nu sunt agreate. Vrem acolo un complex cu bază sportivă, piscină, teren de fotbal, teren de tenis, pistă de alergare, dar până să depunem proiectul trebuie să găsim rezolvare pentru accesul auto direct. Varianta cea mai bună pentru acces ar fi în zona digului, unde să facem un pod potrivit pentru accesul auto.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*