sdr

Agricultorii primesc subvenţii pentru terenurile de hrănire a acvilei ţipătoare mici

În cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Târgu-Mureş, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” a prezentat pachetul de agromediu pentru protecţia acvilei ţipătoare mici.

Ce înseamnă acest pachet?

În urmă cu şapte ani, Grupul Milvus a elaborat un pachet de agromediu, împreună cu SOR (Societatea Ornitologică din România) şi APM Sibiu, pe baza cercetărilor efectuate în cadrul unui proiect Life, prezentate ulterior Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului. După multe demersuri de a concretiza acest pachet, s-a crezut că va fi uitat într-un sertar. Însă, în cursul anului trecut, s-a reuşit ca acest proiect să fie repus pe picioare. Important de ştiut faptul că aplicarea pentru pachet contribuie la sănătatea naturii, fiind un beneficiu pentru întreaga comunitate locală.  Pachetul pentru acvila ţipătoare este o noutate, nemaiexistând pachete de agromediu pentru aceste păsări.
„Probabil vă gândiţi de ce o asociaţie care se ocupă de protecţia păsărilor, se implică şi în agricultură. Trebuie să vă gândiţi că în România nu prea există natură în puritatea ei, ci este invadată de om. 62% din suprafaţa ţării e teren agricol şi-atunci este foarte important ce se întâmplă pe această suprafaţă. Păsările nu trăiesc înafara acestei suprafeţe, de aceea este foarte important pentru ele modul în care se practică agricultura pe aceste zone. Nu este de mirare că păsările a căror număr este în scădere în Europa este strâns legat de agricultură şi deşi la noi toată lumea vorbeşte despre tăierea pădurilor, şi asta este un adevăr, dar în habitatele de pădure din România nu avem probleme semnificative cu speciile de animale în ultimii 25 de ani, decât în zonele agricole. Deşi toată lumea vorbeşte despre consecinţele tăierilor de pădure, considerând catastrofă ecologică, dacă ne gândim per ansamblu la ce a cauzat o scădere de biodiversitate, vom vedea că agricultura are un efect mult mai mare. Acesta este motivul pentru care ne-am implicat în acest proiect, pentru că ne dorim ca agricultura să fie cât mai prietenoasă cu natura. Numărul păsărilor care sunt legate de agricultură, care acolo cuibăresc şi se hrănesc, scade, iar numărul celor legate de silvicultură nu este atât de afectat” a declarat în cadrul conferinţei, ornitologul Tomas Papp, preşedintele Asociaţiei Grupul Milvus.

Pachetul de Agromediu

Dedicat fermierilor, pachetul agromediu este aplicabil pe terenurile arabile pentru a proteja acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). Pachetul este accesibil în partea de Sud-Est a Transilvaniei, în judeţele Mureş, Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, fiind primul pachet agromediu accesibil pe teren arabil. Până acum, aceste pachete erau disponibile doar pe pajişte – păşuni şi fânaţe. În judeţul Mureş, acest pachet se adresează localităţilor din aria protejată Natura 2000 în zona Nirajului şi Târnava Mică, localităţi precum: Acăţari, Bălăuşeri, Bereni, Chibed, Crăciuneşti, Eremitu, Fântânele, Gheorghe Doja, Hodoşa, Măgherani, Neaua, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sărăţeni, Vărgata şi Veţca.
Agricultorii care doresc să beneficieze de aceste subvenţii, trebuie să încheie un contract pe o perioadă de cinci ani cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dosarele se pot depune până cel târziu în data de 15 mai.
În cazul în care fermierii aplică pentru acest pachet, va trebui să respecte anumite condiţii. Printre acestea se numără faptul că aproximativ 20% din suprafaţa parcelei din pachet, se pierde. Asta înseamnă că 10% din suprafaţă rămâne necultivată şi alte 10% din parcelă nu se recoltează. Decizia rămâne la latitudinea fiecărui fermier, care va decide dacă merită să aplice pentru proiect, asta după ce îşi vor face un calcul.  „Noi sperăm că vor aplica cât mai multe persoane pentru că am lucrat foarte mult la acest proiect, dar şi pentru că este un dublu câştig: pe de o parte fermierul câştigă bani, iar pe de cealaltă parte şi natura câştigă pentru că acest pachet ajută atât acvila ţipătoare, dar şi alte animale” a declarat Tomas Papp.
Agricultorii care vor beneficia de pachete de agromediu pentru păşuni şi terenuri arabile vor primi 200 de euro pe hectar. De asemenea există şi câteva restricţii legate de culturi, fiind interzisă cultivarea rapiţei, a porumbului şi a florii soarelui pentru că în aceste culturi acvila nu se hrăneşte fiind foarte înalte.

Despre acvila ţipătoare mică

Una dintre cele mai mari populaţii de acvilă ţipătoare mică la nivel mondial se găseşte în România şi este cea mai răspândită specie de acvilă din ţara noastră. În prezent, în lume există aproximativ 20 de mii de perechi. „În România estimăm prezenţa a 2.000 – 2.300 de perechi, ceea ce reprezintă 10% din populaţia mondială şi 22% din cea europeană. Acesta fapt se datorează faptului că natura din România este încă bogată, iar agricultura, în multe locuri, este practicată la scară mică, într-un mod prietenos cu natura. Cuibăreşte în păduri bătrâne, pe arbori bătrâni şi înalţi, în apropierea zonelor propice de hrănire. Vânează pe pajişti şi pe terenuri arabile. Hrana este formată din mamifere mici (şoareci), broaşte şi lăcuste. Nu se hrăneşte cu animale de gospodării (pui), nu vânează în localităţi. Îşi poate procura hrana de pe terenuri arabile alcătuite din parcele mici, unde vegetaţia nu o împiedică să vâneze mamifere mici. Nu vânează în terenurile cu porumb, rapiţă sau floarea soarelui. Pe lângă protecţia zonelor de hrănire este importantă şi protejarea zonelor de reproducere pentru o cuibărire cu succes are nevoie de linişte în zona cuibului” sunt de părere specialiştii Asociaţiei Milvus.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*