sdr

Un număr mare de clădiri din centrul Reghinului nu respectă reglementările zonei istorice protejate

Când locuim într-un oraş care are în spate o istorie ce trebuie protejată, suntem responsabili să o păstrăm pentru generaţiile viitoare. Centrul istoric al Reghinului, fiind zonă protejată, are nevoie de o imagine care să îl scoată în evidenţă, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi turistic.

Toate intervenţiile pe care le fac proprietarii clădirilor din această zonă asupra imobilelor, trebuie făcute respectând legislaţia şi mai ales să dispună de autorizaţie de construire cu avizul deconcentratelor Ministerului Culturii.

Tâmplăria din PVC nu are ce căuta în zona centrală

sdr

Fără termopane ce „atârnă” în locul ferestrelor tradiţionale, aşa ar trebui să arate centrul Reghinului. Dar asta este o problemă naţională până la urmă, ce poate fi rezolvată pas cu pas. Ba mai mult, la o scurtă plimbare prin zona centrală, e suficient să ridici ochii şi te loveşti de un morman de cabluri, asemeni lianelor din junglă, atârnând pe stâlpi şi pe faţadele clădirilor. Însă, spre bucuria noastră, acest aspect nu este neglijat de autorităţile locale. Pentru această problemă, administraţia locală lucrează la un proiect pentru introducerea reţelei electrice în subteran. „Proiectul mai trebuie îmbunătăţit şi integrat cu alte măsuri, deoarece sunt multe lucrări ce trebuie făcute. Având în vedere că stâlpii aparţin de Electrica, dar multe dintre fire sunt de date, aparţinând altor distribuitori de cablu şi internet, trebuie găsite soluţii prin care toate firele să fie mutate deodată în subteran. Şi iluminatul public merge mână în mână cu acest proiect, pentru că, dorindu-se modernizarea acestui serviciu şi acele cabluri trebuie amplasate în subteran” a precizat Klaus Birthler, arhitectul şef al municipiului Reghin.
Concret, în momentul de faţă,  se caută măsuri pentru a repara deciziile luate greşit în trecut. „O problemă destul de mare pe care o avem în zona centrală este faptul că în ultimii 20 de ani s-au făcut mici modificări, care astăzi au dus la producerea unor schimbări majore. De exemplu, înlocuirea ferestrelor din tâmplărie de lemn cu cele din plastic. Ceea ce contravine regulamentului pentru zona protejată. Acest regulament, nu-l avem de acum 20 de ani, ci mai recent! Astfel că ce găsim astăzi în zona centrală este o modificare, ceea ce nu corespunde cu regulamentul local de urbanism. O mare parte dintre cazuri sunt cu iluzia că acele ferestre au o izolare mai bună, dar se înşală” spune Klaus Birthler.
Astfel că centrul istoric al Reghinului are nevoie de revigorare. De ce este nevoie de acest lucru? În caz contrar ajunge să arate ca un curcubeu, clădirile având culori puternice şi nepotrivite, iar clădirile îşi vor pierdea valoare prin intervenţii prost gândite.
Cum s-a ajuns la acest lucru? Reabilitarea haotică, fără a respecta paletarul şi proprietarii care au mers pe principiul „e casa mea, fac ce vreau cu ea”, necunoscând faptul că fiind o zonă protejată, imobilele au nevoie de intervenţii făcute cu cap şi nu după ureche.

vechi 4
 
Studiul de parament necesar în zonele istorice

Unul dintre elementele importante în renovarea faţadelor este studiul de parament, deoarece  culorile intense nu sunt recomandate pentru renovarea faţadelor, preferându-se în schimb culorile pale. „Mulţi oameni se crucesc când aud de acest studiu, spunând că ei vor doar să zugrăvească faţada. De ce se cere acest lucru? Pentru că acest studiu de parament scoate la iveală culorile anterioare şi dacă avea sau nu, decoraţii acea clădire. Acest studiu se face de personal atestat, în general pictori/restauratori. În principiu erau folosite culori naturale, iar asta înseamnă culori obţinute din oxid de fier, oxid galben, oxid de crom. Caracteristica acestor culori este faptul că sunt culori pale şi nu stridente. ” explică arhitectul şef, Klaus Birthler.

Picătura de ploaie

Reamenajarea zonei centrale ţine de mai multe lucrări, care merg mână în mână, în strânsă legătură una cu alta.  „Codul Civil vorbeşte de picătura de ploaie, spune că apa trebuie să se scurgă pe parcela proprie sau în canalizarea pluvială. Observăm în zona centrală faptul că burlanul de apă merge corect în subsol, dar s-a spart la nivelul trotuarului fiindcă s-a înfundat probabil în subsol, iar apa curge pe trotuar. Şi-atunci conform Codului Civil e interzis ca apa să se scurgă pe trotuar ori pe altă proprietate decât cea privată, tocmai pentru că astfel, mai ales iarna, se formează gheaţă. Orice suprafaţă pavată, impermeabilă cu altceva decât pământ, are nevoie să-i fie asigurată scurgerea apei. Altfel rămân bălţi. Momentan în zona centrală nu avem suficiente guri de scurgere pentru tot ce este asfaltat. Primul lucru care trebuie asigurat în zona centrală este sistemul pluvial de jur împrejur cât şi perimetral” spune Klaus Birthler.

Schimbarea tencuielilor şi îndepărtarea decoraţiilor

În zona centrală a Reghinului există cazuri unde s-a intervenit fără supraveghere de specialitate, astfel încât au fost acoperite elementele decorative ale faţadelor. Nici tencuielile nu sunt conforme cu regulamentul, pentru că cele tipice sunt pe bază de var cu nisip, şi aşa ar trebui să rămână.
Nici agenţii/operatorii econimici din zona centrală nu ies din această schemă haotică, referindu-ne aici la nerespectarea spiritului arhitectural prin placarea faţadelor cu plăci de faianţă ori gresie, folosirea unor materiale precum imitaţie de piatră ori placaj de piatră spartă neregulată, ce nu au nicio legătură cu zona în care sunt amplasate.
„Principala problemă este că cetăţenii nu ştiu că imobilul lor se află în zona protejată. Şi-aici încercăm pe viitor să îmbunătăţim situaţia prin realizarea unor broşuri pe care să le dăm fiecărui locatar din zona centrală. O broşură care le arată pas cu pas cum trebuie făcută intervenţia pe clădire şi care sunt paşii legali de autorizare. E nevoie de această broşură pentru că orice abatere în zona protejată, orice intervenţie la clădiri este de fapt un caz penal. A distruge un obiect de patrimoniu este ireversibil. O mare schimbare a avut loc în perioada comunistă, când multe faţade care aveau decoraţii au fost rase. Policlinica avea câteva decoraţii deosebite, dar au fost rase” ne explică arhitectul şef.

Clădiri monument istoric

În centrul municipiului Reghin există o singură clădire care şi-a păstrat caracterul rural, iar aceasta se află în apropierea staţiei de taxi. Încă nu există semnul distinctiv, cred că nici proprietarii nu ştiu asta. Însă din păcate, asupra acestei clădiri monument istoric s-au făcut intervenţii ilegale. „Am făcut un referat de necesitate pentru a se face inventarierea clădirilor monument şi ca pe acea clădire să fie amplasat un semn distinctiv” a menţionat Klaus Birthler.
Clădirile din centrul istoric, deşi sunt vechi, sunt rezistente, asta pentru că pereţii au fost supradimensionaţi. Puţinele clădiri care ar avea probleme au legătură cu tasări inegale şi umiditate. „Umididatea în case a crescut odată ce oraşul s-a asfaltat. În trecut, străzile pavate permiteau eliminarea apei din sol, aveau o zonă permeabilă, din piatră de râu, astfel încât apa nu era forţată să iasă prin perete, dar odată cu asfaltarea, apa nu mai are pe unde să iasă, decât prin pereţi, provocând astfel igrasie şi degradarea clădirii”.
Probleme sunt şi în ceea ce privesc învelitorile clădirilor, tocmai pentru că acoperişul în zona centrală trebuie să fie din ţiglă din lut ars. În momentul de faţă este un amestec de forme şi culori, care contravin regulamentului de urbanism. „Asta pentru că unii au reabilitat fără să întrebe şi fără să fie prinşi de poliţia locală” a adaugat Klaus Birthler.
Toate aceste probleme pot fi rezolvate pe măsură ce se fac intervenţii. „De exemplu, vorbind despre ferestre, acolo a fost investit. Şi pe măsură ce îi va creşte valoarea zonei protejate şi stabilim o regulă în zona centrală, o urmărim şi informăm oamenii de acea regulă, zona protejată va avea o valoare mai mare. Deocamdată, fiindcă a fost necontrolat în trecut, nu beneficiezi atât de mult de o zonă istorică generoasă, astfel că imaginea nu mai este autentică şi atunci au toţi de pierdut”.
O Hotărâre de Consiliu Local, prevede faptul că cetăţenii care nu îşi întreţin clădirile şi terenurile din intravilan vor plăti impozite de 500%. Tocmai din acest motiv, casele ce au probleme, tencuiala ori decoraţiile cad, iar proprietarii le ignoră, intră sub incidenţa acestei Hotărâri. „În acest an, facem inventarierea pentru care lucrăm la metodologia de evidenţiere a clădirilor în urma căreia vom da un termen, în care cei care nu îşi repară acoperişul şi faţada va fi taxat cu 500%” a conchis Klaus Birthler.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*