klaus birhler

Klaus Birthler, noul arhitect şef al Municipiului Reghin

După o perioadă în care administraţia locală din Reghin a rămas fără arhitect şef, iată că de câteva luni, mai precis din septembrie 2017, biroul a fost ocupat de Klaus Birthler. Tânărul reghinean lucrează în domeniu din anul 2009 şi a fost implicat în foarte multe proiecte ce ţin de urbanism.

Rep: Care este importanţa arhitectului într-o primărie?
K.B: Expresia de arhitect vine din greaca arkhi – sef + tekton – constructor. Șeful constructorilor, răspunde de toate specialitățile și de tot procesul până la finalizarea construcției.
Profesarea ca arhitect în administrație publică este diferită de cea liberală, dar din punctul meu de vedere, își păstrează caracterul integrator sau coordonator pentru toți factorii care conduc către un mediu construit pentru oameni.
Arhitectul este cel care coordonează lucrările în construcţii. Arhitectul nu este un visător, ori un artist, ci este şeful constructorilor, este o persoană care îmbină partea socială, artistică, cu partea tehnică şi are o viziune de ansamblu.
Lipsa arhitectului în Reghin se vede. O consecinţă sunt zonele rezidenţiale haotice, nu doar în Reghin, ci în multe orașe din țară. Spun asta pentru că unele străzi nu au  lăţimea suficientă. Bineînţeles că în acele zone, unele dintre ele au fost realizate prin Planuri Urbanistice Zonale. Cred că este esenţial modul în care lansezi tema pentru a face un PUZ pentru că mi-am dat seama că este important ca fiecare cetăţean din zona respectivă să fie implicat. Se întâmpla cam aşa: un cetăţean dorea să construiască, dar nu putea pentru că nu avea infrastructură. Nu avea drum, nu avea apă şi-atunci ideal ar fi fost ca el să fie scânteia pentru un proces de planificare în întreaga zonă. Deci să avem planificată strada, zonele pietonale, chiar şi infrastructură ciclabilă urbană, iluminat public. Majoritatea cetăţenilor au preferat să nu se complice cu vecinii, şi-asta este principala cauză pentru dezvoltarea urbană haotică. În schimb, dacă vorbim despre dezvoltare urbană durabilă, este vorba despre a comunica cu vecinii şi a face împreună lucruri astfel încât toţi să câştige când tragem linie. Iar acest lucru nu s-a întâmplat în Reghin. Arhitectul ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă că aşa nu se mai poate.
Rolul arhitectului-şef este de coordonare, fie că implică partea de construcţii, social, cultură. Dacă se amplasează o clădire în oraş, el trebuie să o integreze în spaţiu şi societate. Este posibil ca unii arhitecţi-şefi să nu fie de acord cu părerea mea, și că noi trebuie să ne ocupăm şi să vedem doar dacă au toate actele la dosar şi atât.

Rep: Care este legătura dintre Ţinutul Reghinului şi arhitectură?
K.B: Ţinutul Reghinului este o colecţie de informaţii istorice, un fel de bază de date urbană.  Prin legea urbanismului, arhitectul-şef este obligat să creeze o bancă de date urbană, şi dacă mă uit în ţară, foarte puţini arhitecţi-şefi au realizat asta. Şi-atunci, ceea ce fac eu aici, este să preiau şi informaţia de la asociaţia pe care am condus-o. Această bancă de date este un lucru care va economisi foarte mult timp, energie şi va oferi ştiinţă. Este o aglomerare de informaţii sub formă electronică pe care le foloseşti atunci când ai de rezolvat o problemă. De exemplu, tot la 5, ori 10 ani, am făcut fotografii caselor din Centrul Istoric pentru a urmări istoria casei. În paralel, cercetez în arhivele statului despre istoria urbană a Reghinului şi am descoperit astfel foarte multe planşe istorice şi planuri cadastrale. Aşa am observat ce s-a schimbat în oraş. Au dispărut poduri şi ape curgătoare din oraş. De exemplu, sub Biserica Săsească era un pârâu care curgea în pârâul Trandafirilor, strada Stadionului era legată de strada Sării, undeva la mijloc printr-o trecere pietonală, care a fost înfundată. În zona Pipa exista un pârâu între strada Sării şi Rândunelelor.
De ce au dispărut acestea? Pentru că fiecare generaţie a dorit să îmbunătăţească ceva şi probabil anumite generaţii nu au conştientizat importanţa acestor valori şi protecţia reală a patrimoniului.

Rep: Cum stau cetăţenii la capitolul înţelegere, referindu-ne la cei care vor să facă anumite lucrări şi sunt obligaţi să respecte anumite criterii, legi?
K.B: Acum câţiva ani am elaborat un ghid pentru intervenţii în zona istorică protejată prin care aduc exemple pozitive şi negative de intervenţie. Arătându-le cetăţenilor acest ghid, ei înţeleg despre ce este vorba. Atunci când vedem lucruri care nu sunt la locul lor din punct de vedere arhitectural este vorba despre lipsa de informare. Dacă oamenii înţeleg de ce este protejată o zonă, atunci fac lucruri foarte bune şi conform legii.
De sărbători au venit în Reghin oameni plecaţi în străinătate pentru a-şi construi pe viitor o casă. Aceştia au fost foarte dezorientaţi, având în vedere faptul că nu cunoşteau procedurile. Asta este una dintre problemele pe care le-am moştenit când am preluat funcţia, şi-anume haosul în informare sau lipsa de informare, lipsa de ghidaj. Lumea nu cunoaşte procedurile, cine este responsabil pentru construcţii. În acest sens, ce vom face în perioada următoare este un ghid de construire, care să aducă în prim-plan, paşii prin care trebuie să treci atunci când vrei să construieşti.

Rep: Din ce motive se respinge o autorizaţie?
K.B: Din puţinul timp de cât sunt aici pe această funcţie, pot spune că în mare parte, motivele pentru care se respinge o autorizaţie de construcţie sunt greşelile de proiectare. Fie că nu corespunde un desen cu altul, fie nu sunt respectate anumite normative cum ar fi accesul persoanelor cu dizabilităţi, asta în spaţiile cu acces public. De asemenea din pricina nerespectării legii locuinţei, adică suprafeţe mult mai mici decât sunt normale, nerespectarea distanţei faţă de vecini, modul de redactare, de exemplu, când  nu sunt trecute culorile, materialele din care se construieşte ori chiar faptul că se propune construcția şi nu se ţinea cont de zona protejată.

Rep: Cât durează eliberarea unei autorizaţii de construcţie?
K.B: Conform legii, termenul este de 30 de zile, însă în unele cazuri se depăşeşte această perioadă pentru că documentaţia nu este completă, şi-atunci solicităm completări la autorizare. Documentaţia rămâne în primărie, urmând ca solicitanţii să aducă restul actelor  necesare.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Un comentariu

Lasă un răspuns către Mircea Hurdugaciu Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*