Riscurile consumului de droguri

Riscurile consumului de droguri

În ediția din luna iulie a Glasul Văilor vă scriam despre droguri, prezentându-vă câteva statistici cu referire la amploarea căpătată de fenomenul consumului de droguri. În ediția de azi, vă prezentăm riscurile pe care le au fiecare tip de drog în parte, ca semnal de alarmă împotriva consumului de droguri.

Canabisul Bongo/Ganja/Grass/Marijuana/Pot/Thai sticks – este un material verzui sau maroniu, asemănător cu tutunul, realizat din vârfurile înflorite şi frunzele uscate ale plantei de canabis (cânepă). Pe termen scurt, consumatorii au apetitul şi pulsul crescute. Consumatorii prezintă şi probleme în îndeplinirea unor sarcini fizice şi intelectuale, cum ar fi conducerea unui vehicul şi gândirea logică. În cazul dozelor mari, percepţiile consumatorilor legate de sunet şi culoare pot fi intense, în timp ce gândirea lor devine lentă şi confuză. Dacă doza este foarte mare, efectele canabisului sunt similare cu cele ale halucinogenelor şi poate cauza anxietate, panică şi chiar episoade psihotice. Consumatorii obişnuiţi de canabis riscă să dezvolte o dependenţă psihologică, până la punctul în care îşi pierd interesul pentru toate celelalte activităţi, cum ar fi munca si relaţiile personale. Studii recente din Marea Britanie arată o legătură între consumul de canabis şi creşterea numărului de cazuri de schizofrenie.

Cocaina Crack/Bazooka/Blanche/Cake/Coke/Lady – este o pulbere fină de culoare albă, care acţionează ca un stimulent puternic. Se extrage din frunzele plantei coca. Pe stradă, aceasta poate fi diluată sau „tăiată” cu alte substanţe pentru a se mări cantitatea. Crack este cocaină care a fost prelucrată suplimentar cu amoniac sau bicarbonat de sodiu (praf de copt) şi are aspect de fulgi mici sau pietre. Efectele pe termen scurt includ pierderea poftei de mâncare, respiraţie accelerată şi creşterea temperaturii corpului şi a frecvenţei cardiace. Utilizatorii se pot comporta bizar, haotic şi chiar violent. Dozele excesive de cocaină pot duce la convulsii, accident vascular cerebral, hemoragie cerebrală sau insuficienţă cardiacă. Consumatorii pe termen lung de cocaină riscă o serie de probleme de sănătate, unele în legătură cu modul în care îşi administrează drogul. Prizarea cocainei deteriorează grav ţesutul nazal; fumatul poate cauza probleme respiratorii; injectarea poate duce la abcese şi boli infecţioase. Alte riscuri, indiferent de modul în care este administrat drogul, includ dependenţă psihologică puternică, malnutriţie, pierdere în greutate, dezorientare, apatie şi o stare asemănătoare cu psihoza paranoidă.

Ecstasy E/Snackies/New Yorkers – este un stimulent psihoactiv, fabricat, de obicei, în laboratoare ilegale. De fapt, termenul „ecstasy”, a evoluat şi nu mai face referire la o singură substanţă, ci la o serie de substanţe cu efecte similare asupra consumatorilor. Frecvent, orice tabletă cu un logo este acum denumită „ecstasy”, indiferent de compoziţia sa chimică. Deși drogul este, de obicei, distribuit ca o tabletă, poate fi şi sub formă de pulbere sau capsulă. Tabletele pot avea mai multe forme şi mărimi. Pe termen scurt, ecstasy poate face organismul să ignore semnele de suferinţă, cum ar fi deshidratarea, ameţelile, epuizarea şi poate interfera cu capacitatea organismului de a regla temperatura. În plus, ecstasy poate afecta grav organele cum ar fi ficatul şi rinichii. Consumul poate duce la convulsii şi insuficienţă cardiacă. Dozele mari de ecstasy mai provoacă nelinişte, anxietate şi halucinaţii severe. Consumul de ecstasy pe termen lung poate deteriora anumite părţi ale creierului, ducând la depresie gravă şi pierderi de memorie.

Heroina Smack/H/Horse/Junk/Harry/White lady – este un drog cu proprietăţi analgezice care creează dependenţă, procesat din morfină, o substanţă naturală obţinută din planta de mac. Heroina pură se prezintă sub formă de pudră albă. Pe stradă, heroina are de obicei o culoare albă maronie, deoarece este diluată sau „tăiată” cu impurităţi, ceea ce înseamnă că fiecare doză este diferită. Efectele pe termen scurt includ pupile contractate, greaţă, vărsături, somnolenţă, incapacitate de concentrare şi apatie. Heroina creează o dependenţă puternică şi consumatorii pot dezvolta rapid dependenţă fizică şi psihică. Aceştia riscă să dezvolte toleranţă faţă de drog, ceea ce înseamnă că au nevoie de doze mai mari, în mod constant, pentru a obţine efectul dorit. Consumul de heroină pe termen lung are o varietate de efecte grave asupra sănătăţii. Printre altele, heroina poate duce la pierdere severă în greutate, malnutriţie şi constipaţie; poate duce la menstruaţie neregulată, sedare şi apatie cronică. Renunţarea bruscă la consumul de heroină duce la simptome de sevraj care pot fi severe, cum ar fi crampe, diaree, tremor, panică, secreţii nazale abundente, frisoane şi transpiraţii.

LSD Dietilamida acidului lisergic Acid/Hippie – este unul dintre cele mai puternice droguri halucinogene sau „psihedelice”. Acestea sunt droguri care modifică starea de conştienţă a utilizatorilor şi produc diferite tipuri de halucinaţii. Alte halucinogene sunt fenciclidina (PCP), amfetaminele halucinogene, mescalina şi ciupercile Psilocybe. Este un drog semi-sintetic derivat din acidul lisergic, care se găseşte într-o ciupercă ce creşte pe secară şi alte cereale. LSD, frecvent cunoscut sub numele de „acid”, este de obicei vândut pe stradă ca pătrate mici de hârtie sugativă cu picături care conţin medicamentul. Acesta poate fi vândut şi ca tablete, capsule sau uneori, în formă lichidă. Este o substanţă inodoră, incoloră, cu un gust uşor amar. Pe termen scurt, LSD produce iluzii şi percepţii distorsionate. Simţul profunzimii şi al timpului se schimbă pentru consumator, iar culorile, sunetele şi atingerile par mult mai intense. Unii utilizatori de LSD resimt sever gânduri şi sentimente înspăimântătoare, cum ar fi teama de a pierde controlul, frica de nebunie şi moarte, precum şi disperare. Efectele fizice sunt reduse comparativ cu efectele psihologice şi emoţionale. Acestea includ pupile dilatate, creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale, pierderea poftei de mâncare, insomnie, uscăciunea gurii şi tremor.

Metamfetamina Crack meth/Ice/Crystal meth/Tik/Shabu/Yaba – face parte din grupul de medicamente numite stimulente de tip amfetaminic (ATS). Aceasta este un drog sintetic, fabricat de obicei în laboratoare ilegale. Metamfetamina vine sub formă de pulbere, tablete sau cristale asemănătoare cu cioburile de sticlă. Pe termen scurt, consumatorii îşi pot pierde apetitul şi încep să respire mai repede. Ritmul cardiac şi tensiunea arterială pot creşte, iar temperatura corpului poate creşte şi poate provoca transpiraţie. În doze mari, consumatorii se pot simţi agitaţi şi iritabili şi pot experimenta atacuri de panică. Dozele excesive de metamfetamină pot duce la convulsii, crize de apoplexie şi deces prin insuficienţă respiratorie, accident vascular cerebral sau insuficienţă cardiacă. Consumul de metamfetamină pe termen lung poate duce la malnutriţie, pierdere în greutate şi dezvoltarea dependenţei psihologice. După ce consumatorii cronici încetează să ia metamfetamină, de obicei urmează o lungă perioadă de somn şi, apoi, depresia.

Sursa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/resurse-imc-drogurile/

 

 

Dr. Iuliu MOLDOVAN

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*