Guta

Guta

 

Termenul de „gută” este de regulă folosit pentru a desemna atacurile de artrită dureroasă. Guta este o formă de artrită caracterizată prin episoade dureroase secundare inflamației articulațiilor. A fost descrisă prima dată cu 2500 de ani în urmă, de Hipocrate. În istorie se cunosc multe personalități, Alexandru cel Mare Ludovic al XIV-lea, Newton, Charles Darwin, Benjamin Franklin și alții, care au suferit de gută. Afecțiunea este caracterizată prin durere, edem, roseață și inflamație precum și prin impotența funcțională a articulației ca urmare a depunerii cristalelor de urați. Acidul uric este un produs de excreție format din descompunerea purinelor. Acestea sunt substanțe aflate în mod natural în corp precum și în anumite alimente, în special în organe – cum sunt ficatul, creierul, rinichii și pancreasul, dar și în hamsii, hering, ciuperci. În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge și trece, prin rinichi,  în urină. Cauzele creșterii acidului uric sunt producția crescută, eliminarea renală scăzută sau o combinație a acestor două mecanisme. Nu toți cei cu niveluri crescute de acid uric vor dezvolta gută. Boala este mai frecventă la sexul masculin.

 

Semnele caracteristice gutei

Semnele și simptomele de gută sunt aproape totdeauna acute, au loc brusc –adesea noaptea – și fără avertizare. Guta de regulă afectează articulația degetului mare de la picior, dar poate apărea și la gleznă, genunchi, mână și încheietura mâinii. Durerea durează de obicei 5-10 zile și apoi se oprește. Jena persistă gradat încă 1-2 săptămâni, lăsând articulația aparent normală și fără durere. Atacurile repetate pot distruge articulația.

 

Diagnosticul gutei se pune prin identificarea cristalelor de urat monosodic în lichidul sinovial din articulaţiile inflamate, acesta devenind standardul de aur în diagnosticul gutei. Diagnosticul gutei trebuie urmat de o evaluare atentă a elementelor sindromului metabolic: hipertensiunea arterială, rezistenţa la insulină, dislipidemia, obezitatea abdominală. Studiile recente  arată faptul că guta reprezintă un factor de risc cardiovascular independent, crescând riscul de infarct miocardic.

 

Tratamentul optim al gutei presupune o abordare integrată cuprinzând  modalități non-farmacologice cât și farmacologice adaptate în funcție de:

  • prezența factorilor de risc specifici : nivelul seric al acidului uric, atacurile gutoase în antecedente, semnele radiografice.
  • faza clică a bolii – gută acută sau recurentă, guta asimptomatică, gută cronică cu depunere de săruri.
  • prezența factorilor de risc generali – vârstă, sex, obezitate, consumul de alcool, interacțiuni medicamentoase și comorbidități.

 

Scopul tratamentului este de a reduce cât mai rapid durerea, cât și prevenirea pe termen lung a reapariției crizelor și a complicațiilor, precum distrugerea articulațiilor sau litiaza renală.

 

Recomandările American College of Rheumatologists  pentru tratamentul gutei includ:

  • Recomandări generale care țin de educație, modificarea stilului de viață, evaluarea comorbidităților bolii sau legate de medicamentele utilizate.
  • Când se tratează atacul acut? – Ideal, în primele 24 de ore de la debut.
  • Cum se tratează atacul acut la un pacient apt de a utiliza calea orală – Atac moderat: antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), steroizi sistemici, colchicină (în primele 36 de ore), steroizi-depot intraarticular sau intramuscular urmați de administrare orală.
  • Care este uricemia țintă? – < 6 mg/dl sau < 5mg/dl, dacă scopul este diminuarea tofilor.
  • Profilaxia atacurilor – Doze mici de colchicină sau AINS, prednison în caz de eșec sau de contraindicații la colchicină.

 

Recomandări pentru dietă, modificarea stilului de viață și modalități non-farmacologice ale terapiei

Modificările stilului de viaţă pot fi eficiente în prevenirea atacurilor de gută ulterioare. 40% dintre pacienţii care au suferit de un atac nu vor fi supuşi unui nou atac în decurs de un an. La bolnavii de gută obezi, reducerea graduală a masei corpului (1,2 kg pe săptămână),  poate reduce şi nivelul de acid uric în sânge, precum şi frecvenţa şi severitatea atacurilor de gută.

 

Recomandări pentru alimentație

  • Iaurturile cu lapte degresat şi/sau cu puţine grăsimi.
  • Sursele de proteine din boabe de soia şi legume.
  • Dintre fructe – cireşele proaspete sau conservate, ananas
  • Restricţii la alimentația cu produse bogate în purine (< 200 mg/zi).
  • Evitarea alimentelor care conțin ficat, rinichi, moluşte şi produse care conțin drojdie
  • Restricţii generale referitor la consumul de alimente cu conținut ridicat de purine. Conţinutul total de purine al unui produs alimentar este mai puţin important decât cantitatea consumată regulat. Practica arată că consumul zilnic de purine în volum de 200 mg poate fi atins evitând consumul de produse cu un conţinut bogat de purine: crustacee, sardine, consumul moderat de alte produse relativ bogate în purine, cum este carnea de pasăre sălbatică, carnea de vânat. De reținut este faptul că prin fierbere pierd în jur de 50% din purine pentru că acestea trec în apă. Studiile recente arată că dietele vegetariene bogate în purine se asociază cu reducerea nivelului de acid uric în sânge şi mai puţin predispun la gută, decât dietele bogate în purine care conţin produse din peşte.
  • Consum de lichide – cel puţin 2 litri/ zi, pentru a asigura volumul mare de urină şi a reduce riscul formării calculilor. Apa plată, sucul din fructe dulci sau fără zahăr, laptele degresat sau semidegresat, ceaiul şi cafeaua sunt recomandate.
  • Restricţiile privind consumul de alcool mai puţin de 21 de unităţi/săptămână (la bărbaţi); 14 unităţi/săptămână (la femei). Două pahare cu vin alb/zi a câte 125 ml fiecare sunt benefice. Se exclude berea, băuturile alcoolice tari şi vinurile concentrate. Cel puţin 3 zile pe săptămână nu consumaţi alcool. Riscul în cazul consumului berii este cel mai mare, deoarece ea este o sursă de purine.
  • Suplimentele alimentare precum uleiul de pește, uleiul de semințe de in, vitamina C sau E sunt utile pentru a ameliora simptomele de gută.

 

 

Sursa: www.ukgoutsociety.org

 

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*