Cămaşa tradiţională din portul popular românesc şi Sânzienele au fost sărbătorite la Reghin printr-un spectacol cultural artistic organizat de Muzeul Etnografic „Anton Badea” în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Reghin. 24 iunie nu a fost doar o zi în care a fost sărbătorită ia şi Sânzienele, ci a avut şi o semnificaţie religioasă şi anume Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, iubitorii tradiţiilor populare au fost prezenţi la acest eveniment în care organizatorii au prezentat semnificaţia acestei zile prin scenete, parada modei cu ii realizate de un meșter popular local, dar şi un atelier în care publicul a avut ocazia de a învăţa cum se împletesc coroniţele din sânziene. „Coroniţele se împletesc în trei cu două codiţe de sânziene, un fir de grâu şi se leagă cu aţă. Când eram copii, adunam sânzienele cu o zi înainte, iar seara se făceau colacii de sânziene pentru fiecare membru al familiei, se spunea numele apoi se arunca pe casă. Celui care îi cădea coroniţa de pe acoperiş se spunea că poate să moară. Copiii de regulă se speriau, însă părinţii îi linişteau” ne-a povestit creatoarea populară, Viorica Şandru.
În cadrul evenimentului au avut loc şi recitaluri de muzică populară şi uşoară, dar şi un ritual de Sânziene numit „La porţile soarelui”. Spre deosebire de alte personaje mitice, Sânzienele sau Drăgaicele aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor şi apără lanurile de intemperiile naturii. Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. Se spune că, în noaptea de Sânziene 23 spre 24 iunie, se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul.

(D.P.)