Cum a ajuns Octavian Goga deputat de Reghin?

 

In 7-8 aprilie 1925 a fost validat mandatul alegerii de la Reghin a lui Octavian Goga in Camera Deputatilor (Small)În urmă 1925, poetul şi politicianul român Octavian Goga câştiga la alegerile parţiale din Reghin, un mandat de deputat în Parlamentul României. A candidat împotriva lui Voicu Niţescu din Brasov (organizatorul Legiunii Române din Siberia şi viitor ministru al domeniilor) pe care l-a învins, deşi naţionalistul avea în spate finanţatori, oameni politici foarte bogaţi din artileria grea a partidului, precum dr. Alexandru Vaida Voievod (politicianul care a citit în 1918 în Parlamentul din Budapesta declaraţia cu privire la desfacerea Transilvaniei de Ungaria şi fost prim-ministru), Pavel Brătăşanu (vice-preşedinte al Partidului Naţional şi editor al ziarului conservator „La Roumanie” apărut la Paris) sau pe C. Argetoianu (viitor ministru al Finanţelor şi prim-ministru de interne). Goga i-a avut alături pe generalul Constantin Averescu (care a obţinut cu Armata a II-a în 1917 memorabilele victorii de la Mărăşti şi Oituz) şi pe fratele său Eugen Goga ( autorul romanului “Cartea Facerii”) iar ca şefi de campanie pe ing. Florea Bogdan pe Valea Gurghiului şi pe Valea Mureşului, pe avocaţii Ioan Harsia şi Aurel Baciu. Campania a fost una dură, Octavian Goga ajungând să fie ameninţat cu moartea, de Pavlică Brătăşanu, care a declarat şi în faţa ofiţerului de jandarmi din Reghin că cel dintâi glonţ pe care o să-1 tragă din revolverul său, o să se oprească în pieptul poetului. Şi totuşi, Goga nu a murit la Reghin, însă a câştigat un mandat de deputat în “oraşul de pe deal” care a fost satelitul perfect pentru a-l propulsa, un an mai târziu, în funcţia de ministru de interne al României. Acest detaliu, în multe biografii ale lui Goga, nu e consemnat, deşi ar fi imperios necesar dacă vrem să scriem istoria aşa cum a fost, fără orgolii de conjunctură. Partidul Poporului, sub a cărui aripă a candidat Goga, a avut un slogan populist “Muncă, Cinste, Legalitate”, însă victoria de la Reghinul Săsesc a fost posibilă datorită ing. Florea Bogdan, şef de campanie al poetului ardelean, fără de care nu ar fi avut nicio şansă să câştige alegerile parlamentare în faţa versaţilor naţionalişti. Aceştia au adus la Reghin, în 18 martie suma de 1.000.000 de lei scoşi de la Băncile “Albina” şi “Marmororosch-Blank” din Târgu-Mureş de către C. Argetoianu, care a apărut în Tîrgu-Mureş în tovărăşia lui Filip Finkelstein (ziarist de profesie şi reprezentantul în România a unor băuturi străine fine, precum Cointreau, Branca, Sandeman sau White Hourse). Sumele au fost plătite în bancnote mici după care a fost solicitat un automobil special pentru transportarea acestora la Reghin. Însă locotenentul Florea Bogdan, cel ce fusese însărcinat de Casa Regală a României, după intrarea României în Primul Război Mondial, să organizeze la Borsec un centru de informaţii şi contraspionaj, a reuşit cu flerul său să deconspire frauda naţionaliştilor şi să răstoarne scorul electoral în ultimul moment. Naţionaliştii şi-au luat toate măsurile de precauţie pentru a câştiga, au folosit toată artileria grea a aprtidului în cele două săptămâni premergătoare alegerilor la Reghin. I-au adus şi pe senatorii Sever Dan şi Aurel Socol care au fost găzduiţi în casa prim-pretorului din localitate, care şi-au luat angajamentul solemn în public, că vor respecta, când vor veni la guvernare, promisiunile de la Alba-Iulia din 1918, dând complectă autonomie politică şi administrativă saşilor şi maghiarilor din Ardeal dar chiar şi aşa balanţa electorală nu i-a favorizat.

Octavian Goga şi Voicu Niţescu au luptat petru scaunul de deputat de Reghin

În 1925 după ce deputatul de Reghin Simion Mândrescu a fost numit ambasador plenipotenţiar în Tirana – Albania, locul lui a devenit vacant, urmând să se facă alegeri parţiale în această circumscripţie. S-a pus problema la Bucureşti ca partidul care va câştiga mandatul, să urmeze la guvernare. Partidul Liberal nu candida la Reghin, astfel că miza era mare în joc, fiind două partide puternice: Partidul Naţional şi Partidul Poporului. Ambele partide aflate în opoziţie şi-au aruncat în lupta electorală, două dintre cele mai reprezentative personalităţi ale vremii. Octavian Goga era considerat un geniu în beletristica românească, în 1924 fiind déjà premiat de Academia Română cu un premiu şi era supranumit poetul Ardealului, care a întrupat în vers toată durerea românilor ce gemeau sub călcâiul tiran al maghiarilor. În plan politic, după Unire Goga a părăsit Partidul Naţional şi s-a înregimentat alături de Generalul Alexandru Averescu în Partidul Poporului. A fost în cabinetul Averescu Ministrul Artelor. Contracandidatul său, Dr. Voicu Niţescu, avea deasemenea un trecut exemplar. În era maghiară, a stat alături de toţi luptătorii Ardealului pentru menţinerea fiinţei naţionale peste munţi. A fost închis la Seghedin, pentru atitudinea sa naţională. Ca ziarist a publicat articole, cinstit scrise, în coloanele “Gazetei Transilvaniei”. Când în Moldova românii îşi înfrăţeau sângele cu pământul, Voicu Niţescu a venit cu legionarii din Rusia în rândurile armatei româneşti.

Din memoriile ing. Florea Bogdan şi din ştirile publicaţiei ,,Ţara Noastră” din Cluj, şi din Bucureşti aflăm că acesta a sosit în Reghinul Săsesc în 1925, în data de 23 februarie cu un staf electoral foarte select. Goga avea alături bărbaţi remarcabili precum Generalul Alexandru Averescu, fondatorul partidului, Eugen Goga fratele poetului, Dimitrie Burileanu viitor guvernator al Băncii Naţionale a României şi pe ziariştii Alexandru Hodoş, M. Silvestru şi C. Bucşan, fost deputat, care a publicat în ziarul “Îndreptarea” o serie de constatări electorale de la Reghin. Politicianul şi-a organizat Cartierul General în cel mai renumit hotel al oraşului, ocupând 80% din cele 36 de odăi ale localului şi unul dintre cele două restaurante. Florea Bogdan, ca fost deputat, director al ziarului “Glasul Poporului” director al Băncii Poporale ,,Cerbul” şi întemeietorul primului liceu românesc din Reghin, avea o popularitate foarte mare pe Văile Mureşului şi Gurghiului şi le-a pregătit lui Goga şi Averescu, în toate satele din circumscripţie, o primire princiară cu banderii, căluşeri şi fanfară. “Toţi au fost surprinşi de această primire şi luau ca sigură alegerea lui Goga. Acesta, încântat, le-a dat liber electorilor săi timp de o săptămână, timp în care naţionaliştii au cutreierat toată circumscripţia, iar la noi nimeni nu mişca” scrie Bogdan în memoriile sale. Odată ajuns milionul de lei la Reghin pentru cumpărarea de voturi, naţionaliştii au început să facă propagandă mascată. De regulă, plăteau în avans în crâşmele săteşti de pe Valea Gurghiului şi Valea Mureşului, câte un butoi de bere şi de ţuică alegătorilor şi le ofereau mii de manifeste şi foi volante cu programa partidului, în timp ce ziarul “Ţara Noastră” scrie într-un articol că preotul Man din Gherla s-a dedat la o propagandă nocturnă pe Valea Gurghiului, dar a avut de suportat din cauza aceasta şi unele consecinţe dezagreabile. “În noaptea de 18 spre 19 martie, a fost dat afară pe brânci din cârciuma satului Ibăneşti. Oamenii aflaţi acolo şi-au exprimat astfel părerea foarte îndreptăţită că o faţă bisericească n-ar trebui să se coboare niciodată până la tejgheaua cu rachiu”.

În tabăra adversă, Octavian Goga l-a desemnat şef de campanie pe Valea Gurghiului, pe Florea Bogdan şi pe Valea Mureşului pe avocaţii Ioan Harşia şi Aurel Baciu. “Mai era o săptămână până la vot. Eu cutreieram satele până noaptea târziu şi în fiecare seară eram cel din urmă dintre electori care soseau la centru, la Restaurantul Orăşenesc, unde era cartierul general al lui Goga. În schimb, Harşia şi Baciu erau cei dintâi care soseau, lăudându-se cu succesele lor pe Mureş. Eu nu mă lăudam, iar la întrebarea celorlalţi, le răspundeam “În ziua votării se va vedea, fiindcă alegătorii pot fi convertiţi în fiecare minut, de unul sau de altul dintre partide. Depinde cine este electorul” consemna în memoriile sale ing. Bogdan. În circumscripţia Reghinului, erau înscrişi 7281 de alegători români, 2641 maghiari, 1398 saşi şi 235 evrei. Însă listele erau făcute din 1919, abia dacă mai existau 1.500 de alegători unguri, constata ziaristul C. Bucşan în revista “Ţara Noastră” din 5 aprilie 1925.

Farmacistul din Deda vindea voturi în loc de prafuri

În ziua alegerilor, Florea Bogdan a realizat ce i-a promis lui Goga pe Valea Gurghiului, astfel că în toate secţiile unde marea majoritate a ţăranilor era de religie greco-catolică au votat în bloc pentru poetul ardelean. Astfel, la secţiile de votare Hodac şi Jabeniţa, poetul a cucerit 810 voturi, dintr-un total de 920 de votanţi. Pe Valea Gurghiului s-a consemnat într-un proces verbal şi singurul incident violent, petrecut cu două zile înaintea alegerilor, în comuna Hodac, provocat tocmai de dr. Aurel Dobrescu şi oamenii săi care, exasperaţi de câteva întreruperi, au sărit cu toporul asupra paşnicilor ascultători. Alegătorii, când s-au văzut loviţi de zurbagii, au ripostat eroic. “Dobrescu a fost cules de subt dărâmături ca un Samson biblic fără plete” scrie “Ţara Noastră”. Gazetarul Alexandru Hodoş simpatizant al Partidului Poporului consemna într-un articol de presă “Pentru restabilirea adevărului”(Alegerea de la Reghin) “Noi nu ne plângem de nimic. Constatăm numai înspăimântătoarea negustorie de voturi pe care dnii C. Argetoianu şi Alexandru Vaida au instalat-o, fără pic de ruşine într-un biet colţ de ţară al Ardealului românesc. Unde n-a mai prins nici infamia, nici regionalismul, nici ameninţarea, s-a deschis o ruşinoasă tabără a conştiinţelor, ademenindu-se cu bani grei câţiva oameni săraci şi necăjiţi. Din nenorocire, legea electorală a Consiliului dirigent, uşurează această manevră murdară. Alegătorul, care prezintă preşedintelui numai plicul cu buletinul candidatului pe care-l votează, poate să plece din locul de vot cu buletinul celuilalt candidat, demonstrând astfel celor de afară felul în care a votat”. Naţionaliştii, pentru un vot în alb al lui Goga, plăteau alegătorilor sume ce variau între 100 şi 500 de lei şi totuşi la Ibăneşti şpaga nu a funcţionat. Octavian Goga a obţinut de la ibăşteni 628 de voturi din 736.

Ultimele secţii de pe Valea Mureşului unde se mai vota seara erau Brâncoveneşti, Deda şi Filea, fiind secţii cu mulţi electori în circumscripţie. În aceste secţii, alegătorii bănuiţi că sunt simpatizanţi ai Partidului Poporului au fost alungaţi de jandarmi de la vot şi trimişi în satele lor, Luieriu, Săcal, Deleni, Idicel etc. Văzând că Goga pierde alegerile, Florea Bogdan s-a oferit să acţioneze şi pe Valea Mureşului, unde Harşia şi Baciu scăpaseră situaţia de sub control. Bogdan a cerut şase maşini cu câte doi electori în fiecare autoturism şi a plecat să ia pulsul alegerilor pe Valea Mureşului. Ajuns la Brâncoveneşti, oamenii i-au spus reghineanului că mulţi au fost alungaţi de la vot. Inginerul a intrat nervos în sală şi a strigat autoritar “Legea prevede că votarea nu se încheie până mai este vreun votant şi numai la un ceas după ce a votat ultimul alegător, se închide urna. Preşedintele răspunde pentru aceasta“. Apoi continuă “Ies afară şi trimit o maşină cu un elector şi doi bărbaţi de încredere la Deleni, pe a doua la Luier, cu ordinul să voteze încet şi rar, ca să poată fi aduşi electorii noştri. De aici am plecat la Deda, apoi la Filea, unde am procedat la fel şi am lăsat acolo pe cei mai buni oameni de încredere din Ruşii Munţi, apoi m-am întors la Deda. La fiecare secţie, alegătorii îmi spuneau, chiar şi bărbaţii de încredere că, că naţionaliştii şi-au făcut propagandă afirmând că eu sunt cu Niţescu, fiindcă amândoi am fost voluntari în armata română şi se căiau că au fost înşelaţi”. Florea Bogdan, instalat într-o maşină, a urmărit ce fac alegătorii după ce ies din sala de vot şi aşa urmărind un elector, a prins în flagrant un farmacist, care în loc să vândă prafuri, vindea voturi. Culmea ironiei este că în farmacie în acel moment se afla şi Alexandru Vaida Voievod, care nu s-a putut demonstra nici până azi dacă se afla la Deda în calitate de doctor sau de fost prim-ministru. Pe alegător autorităţile l-au arestat, însă la scurt timp, anunţat telefonic, inspectorul general administrativ Ştefănescu de la Cluj, numit în locul prefectului Maior, care era chemat în interes de serviciu la Bucureşti, s-a prezentat personal la Deda pentru a-l elibera pe farmacist. Însă nici agenţii lui Goga nu au stat cu mâna în sân şi cu această ocazie au început să facă propagandă şefului lor şi să înfiereze procedura naţionaliştilor ameninţându-i pe toţi cei care îşi vând votul cu temniţa. Văzând aceasta, alegătorii din comună nu au mai votat cu naţionaliştii.

La Deda s-a încheiat votarea, s-a deschis urna şi s-au numărat voturile, Florea Bogdan avea toate rezultatele de la secţiile de votare prin telefon şi făcând socoteala, naţionaliştii aveau majoritatea. Ultima speranţă rămăsese la românii din Filea. “Trec repede la ei şi acum aveam toate cele şase maşini disponibile. Am pus la fiecare dintre ele câte un bărbat de încredere din Ruşii-Munţi şi cu ordin să îi scoale din somn pe ai noştrii care n-au votat şi să-i aducă la vot. Am ţinut vreo 5 alegători în rezervă şi tot la câte 20-30 de minute intra câte unul la vot. Partizanii noştri din Filea aduceau şi ei din când în când câte un votant, aşa că aveam afară câteva zeci de alegători, care votând încet, menţineau votarea până când a fost adus şi ultimul nostru votant”. După ce s-au epuizat alegătorii, s-a procedat la deschiderea urnei şi a început numărătoarea voturilor, care a dat verdictul final. Goga avea o majoritate de 22 de voturi faţă de Niţescu de la locuitorii din Filea care au făcut diferenţa.
Florea Bogdan vestitorul cifrei decisive ,,Goga a devenit deputat de Reghin”

 

Florea Bogdan   seful de campanie al lui Octavian Goga fara de care poetul nu devenea deputat de Reghin (Small)În urma alegerilor de la Reghin, au votat 1200 de maghiari dintre care majoritatea cu Partidul Naţional. Dovadă la secţiile cu alegători cu populaţie mixtă sau cu un covârşitor număr de voturi minoritare, au fost în Reghin, Reghin Sat, Apalina, Brâncoveneşti, Gurghiu, Morăreni, Ideciu şi Aluniş. Goga a obţinut 1501 voturi, în timp ce Niţescu 1418 voturi. Faţă de 550 de voturi minoritare întrunite de Goga, candidatul Partidului Naţional a întrunit 650 de voturi ungureşti, 300 săseşti şi 100 evreieşti, în total 1050 de voturi minoritare. În ceea ce priveşte saşii, la fel au sprijinit candidatul Partidului Naţional. De exemplu, numai la secţia de votare Ideciu de Jos, unde erau înscrişi 524 de alegători, naţionaliştii au întrunit 301 voturi, adică totalitatea voturilor exprimate de saşi. Prin urmare, alegătorii români, în marea lor majoritate, cu toate ademenirile adversarilor şi blestemele canonicilor, s-au pronunţat pentru candidatul Partidului Poporului. Florea Bogdan, “eroul” lui Octavian Goga la Reghin, scrie în memoriile sale, cum a primit poetul vestea câştigării mandatului după numărătoarea voturilor. Bogdan venea cu rezultatul direct de la Filea, de pe Valea Mureşului unde a scos la vot ultimii 22 de alegători simpatizanţi ai Partidului Poporului, înainte de închiderea urnelor. “Oprim în faţa hotelului nostru, în mijlocul celor câteva mii de alegători, care aşteptau curioşi rezultatul votului. De pe camion strig spre hotelul unde se afla retras singur şi supărat într-o cameră Goga. “Domnule deputat Goga. Dă-te jos că ţi-am adus mandatul. Deodată se aprinde lumina într-o cameră şi Goga apare la fereastră. Mulţimea din faţa hotelului îl aclamă în urale. Apoi a coborât şi de pe o birjă a ţinut o cuvântare însufleţită, mulţumind alegătorilor pentru voturile pe care i le-au dat”. Acelaşi Florea Bogdan mai consemnează şi ce a urmat după ce s-a făcut publică ştirea “În momentul acela s-a stins lumina în restaurantul naţionaliştilor şi s-a aprins în al nostru, iar muzicanţii au trecut repede drumul la noi, unde s-a încins o petrecere ca în poveşti. A doua zi, Goga cu mandatul şi cu ai lui au plecat la Bucureşti, după ce luaseră masa la mine şi unde în faţa tuturor, de faţă cu Baciu şi Harşia, mi-a zis “Bogdane pregăteşte-te să iei Prefectura”. După ce a revenit acasă la Ciucea, Goga a scris un articol tăios intitulat “După alegerea de la Reghin” publicat în revista “Ţara Noastră” în care spunea “…Aş vrea să mi se spună unde s-a mai angajat cândva un aparat de calomnii, ca la Reghin? Două săptămâni, sute de indivizi m-au împroşcat în faţa mulţimii într-un colţ de ţară. S-a pus la contribuţie tot ce putea iscodi perversitatea subţire de la Bucureşti, în colaborarea cu mintea strâmbă a detractorilor indigeni. Mii de manifeste, mii de foi volante, mii de cuvântări şi nenumărate şoapte, roiau împrejur şi se aşterneau ca o groaznică avalanşă de muşte columbace pe sufletul impresionabil al ţăranilor noştri în prima perioadă a votului universal. Când toate pervertirile de ordin moral s-au epuizat, când d. d.Vaida-Argetoianu au fost nevoiţi să îşi înghită oratoria sub valul de revoltă al unei mulţimi sănătoase, când canonicii din Blaj au pierdut partida în faţa poporului, a venit în sfârşit argumentul palpabil al leilor care răscumpărau voturile…. “. În 7-8 aprilie 1925, a fost validat mandatul alegerii de la Reghin în Camera Deputaţilor şi în anul următor după ce a devenit ministru de interne, în guvernul lui Averescu, Octavian Goga, l-a numit pe ing. Florea Bogdan din Reghin, prefect al Judeţului Mureş prin Decretul Regal No. 1880, din 16 aprilie 1926, în locul subprefectului Petru Roşca. Astfel, la alegerile parţiale din Reghinul Săsesc, Partidul Naţional condus de Iuliu Maniu a fost înfrânt la el acasă “cum s-ar zice” cu toţi corifeii lui la un loc începând de la Voicu Niţescu, la C. Argetoianu şi până la Brătăşanu şi dr. Aurel Dobrescu, toţi ajunşi consemnaţi de posteritate sub diverse funcţii şi cu aporturi mai mult sau mai puţin importante în istoria României, însă niciunul dintre aceştia nu a avut demnitatea de a scrie măcar un rând în memoriile lor referitoare la această înfrângere ruşinoasă.

Distribuie articolul ...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*