Vouă, orăşenilor care staţi în “sălile de judecată”, aş vrea să vă adresez o singură rugăminte: judecaţi bine cuvântul ţăran. Sufletul unui ţăran este acelaşi cu al unui conte, cu o singură deosebire: sufletul primului se culcă hrănit şi se trezește dator, sufletul celuilalt se culcă flămând și se trezeşte pretenţios. Cu mici excepții. Din acest motiv putem considera lumea rurală un izvor de energie morală. Un izvor, pe alocuri ironizat și prea des neglijat, care parcă nu mai rezonează în prezent cu acea respectabilă veșnicie care s-a născut la sat (Lucian Blaga).

Am participat vineri, 12 februarie 2016, la ultimul grup de lucru tematic organizat de către Grupul de Acțiune Locală (GAL) Defileul Mureșului Superior, eveniment care a avut ca scop evidenţierea valorilor încă existente privind patrimoniul cultural și natural al zonei Văii Mureşului Superior. 

La aproape ora 12, am păşit pragul Căminului Cultural – o încăpere spaţioasă, curată şi (surprinzător!) călduroasă – unde femei şi bărbaţi harnici se ocupau cu decorarea scenei prin elemente tradiţionale mândru etalate şi a unei mese de prezidiu generos încărcată de produse gastronomice locale şi roade ale pământului. Cu o mică întârziere, determinată de neprezentarea la timp a unora dintre participanţii confirmaţi, a început evenimentul. Domnul Emil Virgiliu Ujică, director executiv al GAL-ului organizator, şi de această dată având rol de moderator al întâlnirii, a vorbit pentru început despre scopul acţiunii la care luam parte și despre proiectul dezvoltat. Am aflat că GAL–ul Defileul Mureșului Superior elaborează și implementează Strategia de Dezvoltare Locală a teritoriului format din zece comune: Aluniş, Brîncovenești, Deda, Ideciu de Jos, Lunca Bradului, Răstoliţa, Ruşii-Munţi, Stînceni, Suseni și Vătava. Ni s-a amintit că utilizarea cu eficiență a tuturor resurselor umane și materiale este calea cea mai firească și mai sigură pentru a ajunge la o dezvoltare socială, economică şi de mediu durabilă. Astfel că având ca misiune atingerea acestor obiective importante pentru creșterea standardului de viaţă al comunității locale, GAL Defileul Mureşului Superior a lansat proiectul ”Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală”, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Acest proiect a cuprins acțiuni de animare a teritoriului, concretizate prin: patru întâlniri ale grupurilor de lucru, trei întâlniri cu partenerii GAL, zece dezbateri publice și două grupuri tematice. Primul grup de lucru am aflat că a avut loc pe data de 28 ianuarie 2016, eveniment la care au participat reprezentanți de seamă ai instituțiilor locale (din partea celor zece primării aflate în perimetrul de implementare al proiectului) și județene (APIA Mureș, Prefectura Mureș, Consiliul Județean Mureș etc.), membrii interni ai echipei de elaborare a proiectului, alături de colaboratori externi, media locală și alte persoane interesate de depunerea de proiecte finanțate prin PNDR. Al doilea grup de lucru este întocmai cel care face obiectul prezentului articol și, fie vorba între noi, cred că a avut o dinamică mai spirituală față de primul, focalizat pe informații brute. Firii mele, înclinată ușor înspre artistic, acest fapt n-a putut decât să-i ofere motive de recunoștință, fiindcă m-am aflat în locul potrivit, la momentul potrivit. A fost punctată chestiunea conform căreia aceste întruniri și consultări publice realizate în decursul a câtorva săptămâni au avut ca scop elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunelor aflate în zona Defileului Mureşului Superior și s-au adus mulțumiri tuturor membrilor comunității locale care s-au implicat în acest demers. Schimbarea este, într-adevăr, în mâinile fiecăruia dintre noi. Uneori, nu trebuie decât să ne-o dorim și să ne agățăm de oportunitățile care vin.

Primul invitat, etnologul Ilie Frandăş, ne-a vorbit cu pasiune despre istoria Văii Mureşului, ne-a readus aminte faptul că etnologia a existat cu mult înaintea cronologiei stipulate disciplinat în toate cărţile care povestesc vechile timpuri. Schimbarea ultimilor 25 de ani, spunea acesta, a fost de fapt doar o prelungire a prezentului și că foarte important ar fi ca tinerii, care își au rădăcinile în satele românești, să pășească înspre viitor cu gândul de a împleti modernismul actual cu valorile și obiceiurile tradiționale. Acesta i-a sfătuit pe tineri să înțeleagă că niciun plan, nicio strategie nu ține cât e lumea, asta deoarece lumea se definește printr-o perpetuă schimbare, iar cea mai importantă calitate umană a prezentului este adaptabilitatea. Trebuie să recunosc că, în acele momente, ascultând, am fost de acord în totalitate cu vorbele cucernicului orator. Analizând mai apoi, la rece, mi-am asumat dreptul de a neutraliza, pe alocuri doar, cele spuse și de a veni cu completări. Un aspect trecut cu vederea de către unii, însă esențial pentru păstrarea nucleului care definește satul românesc, este întocmai această rezistență la schimbare! Consider că nu există în lumea asta largă o școală care să te învețe să devii țăran. Adevărata artă, în schimb, prilejul unui etern exercițiu de echilibru al vremurilor în care trăim, este exact capacitatea unui țăran de a rămâne țăran! Cred cu tărie că lucrurile perfecte nu pot exista fără prezența unui suflet în momentul realizării lor. Nici cea mai performantă mașină de cusut din lumea asta nu ar putea crea o rochie mai autentică decât cea ținută cu orele în mâinile unei țărănci care, în motivele țesute cu atâta migală, a pus o parte din timpul, sufletul și talentul ei căpătat în ani de exercițiu. În nicio rochie nu m-aș simți mai frumoasă, mai mândră de proveniența mea, mai recunoscătoare că sunt vie. Cred că lucrurile perfecte sunt întru totul cele cărora le lipsește perfecțiunea mecanică. Să nu mai vorbim de agricultura sustenabilă versus cea mecanizată și „îmbogățită” cu modernele îngrășăminte chimice. Aşadar, oameni dragi, să părăsim (cei care vrem, de putem…) satele în care ne-am născut, dar să nu ne lăsăm părăsiți de sate.

Arhitectul Klaus Birthler a fost cel de-al doilea invitat care ne-a făcut o incursiune în ceea ce înseamnă turismul sustenabil și, în același timp, rentabil pentru comunitatea locală din zona Văii Mureșului. Folosindu-se de experiențele cu străinătatea, de care a avut parte în cadrul domeniului său de activitate, ne-a prezentat cu dezinvoltură și creativitate, modalități prin intermediul cărora specificitatea unui loc poate determina succesul unei afaceri, asta atâta timp cât știi să exploatezi durabil resursele lui inepuizabile. Invitatul consideră că natura şi, mai mult decât atât, chiar o arie naturală protejată, poate deveni elementul de referință prin care o zonă rurală se promovează, un punct de atracție atât pentru turiștii străini, cât și pentru cei conaționali. În acest caz, serviciile de cazare, masă și agrement nu au voie să lipsească. Gastronomia şi posibilitățile multiple de a petrece timp de calitate în natură trebuie să reprezinte un punct central al preocupării celor care vor să dezvolte strategii în domeniul ecoturismului şi să le implementeze rentabil. Câteva exemple ar fi amenajarea de poteci pentru cicloturism, stabilirea unor trasee peisagistice de excepție pentru turismul ecvestru sau a unor trasee tematice privind plantele medicinale, construirea unor locuri de popas în preajma unor peisaje frumoase, monumente existente sau castele și multe, multe altele asemenea. Specialistul a venit în întâmpinarea celor prezenți şi cu o multitudine de idei legate de posibilităţile multiple de a construi în armonie cu natura. În acest sens, un arhitect documentat și creativ, reuşeşte să pună în evidență motivele tradiționale ale locului (focusându-se pe o bună încadrare în peisaj a unei construcții noi sau chiar reconvertește clădiri vechi pe care le introduce într-o zonă a funcționalității, folosește materiale reglementate și acordă atenție finisajelor, cromaticii, decorurilor etc.) păstrând frumusețea mediului înconjurător. Ca și concluzie a prezentării sale, domnul Klaus Birthler a sugerat reprezentanților comunității locale, dar și membrilor GAL să încerce o inventariere a tot ceea ce este prețios în zona Defileului Mureșului Superior și, mai apoi, să construiască un brand (o identitate a locului) prin intermediul căruia să promoveze produsele și serviciile specifice. Să trăim natura Văii Mureșului, deci!

O altă parte deosebită a evenimentului de vineri a fost expunerea produselor și, mai ales, a costumelor tradiționale. Asta pentru că, nu-i așa, un popor fără tradiție este un popor fără viitor! Reprezentanți ai comunităților românești, maghiare, germane și rrome din teritoriul GAL (Aluniș, Brîncovenești, Deda, Idicel, Lunca Bradului, Răstolița, Stânceni și Vătava) și-au prezentat cu mândrie și implicare straiele populare cu care se identifică și modalitatea migăloasă în care acestea au fost realizate în trecut.

Ceea ce am înțeles în urma participării la acest eveniment este faptul că sunt momente în care atunci când la oraș este “vreme bună”, la sat poate fi „secetă” și că această diferență de confort care s-a instalat între cele două lumi nu este una de bun augur. Este necesar să înțelegem lumea rurală ca o poartă de trecere, singura poartă care ne poate deschide calea către privilegiul de a ne reîntoarce, măcar din când în când, la nucleul identității noastre. O identitate asupra căreia avem obligația de a ne apleca cu grijă. Vă las, deci, cu un pretext de pus pe gând. Nu prea mult, însă. Știm cu toții că la țară reveria înseamnă lene. Să mai și acționăm, după ce gândim…

Lidia Laszlo